Posts Tagged ‘Tromso’

Despre Olimpiade si nu doar, cu maratonistul-ziarist de limba chineza Hiu-yeung Chong

iulie 18, 2009

Vara trecuta, la Beijing, Constantina Dita cucerea aurul olimpic pentru Romania in proba feminina de maraton. Recent, in 12 iulie 2009, atleta romanca a onorat cu prezenta postura sa de cap de serie in principala intrecere gazduita de Londra pe distanta de 10 kilometri, si anume British 10K, concurs ce ne duce cu gandul atat la Virgin London Marathon, din 25 aprilie 2010, o competitie Fata Morgana pentru Dita, cat si la Jocurile Olimpice din 2012, gazduite de capitala britanica, unde aurul olimpic va fi tintit de invinsele romancei pe taram asiatic, recordmana mondiala Paula Radcliffe si tanara chinezoaica Zhu Xiaolin. 

E drept, multe se mai pot intampla pana atunci, de la accidentari pana la recuperari, intregi cicluri de pregatire, chiar viitorul apropiat oferindu-ne doua evenimente majore, cu Campionatul Mondial IAAF de atletism, in a treia saptamana din august, la Berlin, iar de interes in special pentru Romania, Maratonul Bucuresti, din 18 octombrie, aflat la a doua sa editie si la o saptamana dupa editia cu numarul zece a Maratonului Timisoarei, organizat de Atletic Club Maraton din localitate, www.maraton.ro

Ca si la finele lunii mai, in ultima zi de luni, libera de Bank Holiday in Regatul Unit, cand centrul Londrei a facut loc intrecerii pe 10 kilometri in colaborare cu asociatia caritabila BUPA, si la care am surprins acest cliseu cu fruntasi ai cursei, campioana olimpica Dita s-a aliniat la start in calitate de principala invitata a intrecerii si cu ocazia mai importantului eveniment British 10K, tot pe 10.000 metri, din 12 iulie

Ca si la finele lunii mai, in ultima zi de luni, libera de Bank Holiday in Regatul Unit, cand centrul Londrei a facut loc intrecerii pe 10 kilometri in colaborare cu asociatia caritabila BUPA, si la care am surprins acest cliseu cu fruntasi ai cursei, campioana olimpica Dita s-a aliniat la start in calitate de principala invitata a intrecerii si cu ocazia mai importantului eveniment British 10K, tot pe 10.000 metri, din 12 iulie

Dita a incheiat pe locul 11 in British 10K, in care a alergat cu numarul de concurs F1, inregistrand 34:30, la 11 secunde in urma britanicei Kat Grimmitt si la 36 secunde dupa Catherine N’dereba, din Kenya, invingatoare intre femei respectiv a saptea in ierarhia generala, cursa fiind castigata de sotul ei, Cyrus N’dereba, M1, in 30:19.

In acest context, am dialogat cu Hiu-yeung Chong, ziarist din Hong-Kong de limba chineza ce corespondeaza din Marea Britanie pentru publicatiile South China Morning Post, Hong Kong Economics Journal, CUP Magazine si Mingpao, semnand lunar o rubrica dedicata concursurilor de maraton, la care participa cu regularitate.

L-am intrebat pe Chong despre sansele lui Zhu Xiaolin de a-i urma Constantinei Dita la medalia de aur, cu ocazia maratonului olimpic londonez din 2012, iar jurnalistul a subliniat ca multe depind de felul cum vor progresa atletele, avand drept punct culminant Jocurile Olimpice din 2012. “Sper ca Zhu sa nu sufere accidentari dar cred totusi ca si la 28 de ani tot foarte tanara va fi pentru o asemenea proba, in timp ce principala sa contracandidata va fi tocmai veterana Paula Radcliffe, in conditiile in care aceasta isi va reveni complet. Ar fi ultima sansa pentru Paula, care va da totul in lupta pentru aur, in fata propriilor suporteri.”

La Beijing, tanara Zhu Xiaolin a incheiat pe locul 4, la 32 secunde in urma invingatoarei Dita si dupa o alta alergatoare din China, care a cucerit medalia de bronz, performantele lor neprovocand insa dezamagirea in randul sustinatorilor chinezi, dupa cum a explicat Chong. “Ei sunt mai interesati de tenis de masa si sarituri in apa decat de maraton, care n-are aceeasi priza la public. De aceea chinezii n-au avut mari asteptari de la proba de maraton si n-au luat rezultatele ca pe un esec.”

Per total, China a obtinut o salba de succese la Olimpiada de anul trecut, Chong fiind de parere ca stacheta performantei va fi extrem de greu de mentinut in 2012, pe taram britanic. “China a intercut asteptarile in 2008, a fost exceptionala in numeroase discipline, asa incat exista mai mari sanse pentru un regres, decat pentru progres. Iar echipei chineze ii va fi mult mai dificil sa apere pozitia intai cucerita la Beijing, unde a evoluat pe teren propriu. E o alta situatie dar oricum se va prezenta din nou bine. Iar ca organizare, Londra ar putea plusa doar la capitolul creativitate, in conditiile in care Beijingul e superior in plan financiar.”

In privinta probei de maraton, China abia recupereaza handicapul dat de traditie. “Majoritatea chinezilor sunt prea preocupati sa munceasca si sa castige bani, pentru a fi interesati de maraton, ale carui virtuti nu le inteleg si nu le apreciaza, intrebandu-se de ce se alearga pe o asemenea distanta uriasa. Pot spune ca proba de maraton e inca subdezvoltata in China, de exemplu comparativ cu Europa, avand doar cateva competitii internationale anuale gazduite acolo, insa pare a prinde iute teren. Tot mai multe concursuri sunt lansate si in China!”

La randul sau un maratonist, Chong mi-a destainuit din estimarile colegilor sai de concurs ca maratonul din Tokyo este pe acelasi calapod al organizarii si popularitatii cu cele din Londra sau Berlin, cotate intre primele cinci ale lumii. “Am alergat maratonul din Singapore, al doilea ca importanta din Asia, care are dezavantajul climatului umed si al temperaturilor ridicate la ora concursului. Am concurat si in Hong Kong si Tailanda.”

Iar dupa ce s-a tot antrenat pe cont propriu, nu multe fiind cluburile atletice amatoare in China, si a concurat pe taram asiatic, Chong a reusit un adevarat tur de forta anul trecut, cu sase participari la maratoane europene, si anume Barcelona, in martie, Paris, in aprilie, Tromso, in nordul Norvegiei, cu ocazia solstitiului de vara si al “noptilor albe”, la lacul Loch Ness in octombrie, si Nisa – Cannes pe Riviera plus Florenta, in noiembrie. Anul acesta, in calitate de corespondent, va informa de la pitorescul Marathon de Medoc, gazduit in fiecare luna septembrie de Bordeaux, si unde participantii si publicul pot degusta vinurile locului.

“Maratoanele europene sunt mai frumoase si mai bine organizate, in stil profesionist, decat cele asiatice, dandu-li-se importanta cuvenita, de exemplu in privinta marjei de timp, mai larga in Europa, pentru a li se da cat mai multor concurenti sansa de a incheia cursa, de a avea satisfactia si bucuria trecerii liniei de sosire. In contrast, in Hong Kong limita de timp e de 5 ore si 30 minute, autoritatile considerand ca fluenta traficului este mai presus de incercarile participantilor, dintre care multi nu s-au incadrat in timpul admis. Iar in Taipei, Taiwan, este chiar mai drastic, maratonistii trebuind sa alerge in paralel cu traficul ba chiar si sa stea la culoarea rosie a semaforului, daca era cazul. Acolo blocarea arterelor alese pentru desfasurarea alergarii este foarte limitata”, a spus Chong.

Ca o concluzie, Chong a opinat ca asiaticii n-au inteles inca spiritul intrecerii de maraton. “Ei nici nu aplauda, nici nu incurajeaza participantii, de pe margine, considerand concursul drept disruptiv, galagios, incurcand transportul urban si cursul normal al zilei. Eficienta fiind primordial, majoritatea spera ca maratonul sa ia sfarsit cat mai repede”.

Un aur olimpic pentru Zhu Xiaolin la Londra ar putea schimba optica pe taram chinez insa umar la umar cu tanara atleta, déjà remarcata la maratonul din 2008 din capitala britanica, va sta Paula Radcliffe, care, imediat dupa esecul din maratonul olimpic de la Beijing, exclama ca “daca Dita a triumfat aici, de ce n-as spera si eu la Londra, pe cand voi avea varsta ei!? Nu va fi prea tarziu.” Exact cum a spus Chong… S-ar putea ca tineretea sa fie in defavoarea lui Zhu, la J.O. London 2012. Te incumeti, Constantina?      

(more…)

Reclame

Ziua 180. Din fiord, despre invingatorul „tricolorilor” si „mumiile suntem noi”

iunie 26, 2009

 

Podul ce leaga orasul-insulita Tromso de Kvaloy, insula ce-i tine paravan la Atlanticul de Nord

Podul ce leaga orasul-insulita Tromso de Kvaloy, insula ce-i tine paravan la Atlanticul de Nord

 

In al doilea episod al fotoreportajului din Tromso, oras “mai sus” de Cercul Arctic avand cea mai nordica prim-divizionara din lume, creionez pitoreasca ex-“fortareata” Alfheim Stadium si-l ascult pe calabrezul Silvio, bucatarul restaurantului Milano, din preajma arenei, de neam cu Gatusso dar fan Inter, care explica de ce Republica se prabuseste iar “mumiile suntem noi” e valabil pentru squadra azzurra.

Intrarea la tribuna I de pe Alfheim, gazduind si magazinul de prezentare al clubului

Intrarea la tribuna I de pe Alfheim, gazduind si magazinul de prezentare al clubului

 21 iunie, Tromso. E duminica dimineata, dupa o noapte memorabila. Cea cu maratonul de noapte, vegheat de soarele mereu pe cer pana in miez de iulie, si cu solstitiul de vara, de la 5.45 a.m.

 

In port, lumina si soare la solstitiu. Iar campionatul norvegian profita, fiind in plin fuleu dupa sistemul primavara-toamna

In port, lumina si soare la solstitiu. Iar campionatul norvegian profita, fiind in plin fuleu dupa sistemul primavara-toamna

Alfheim Stadium, arena cu 7.500 locuri a lui Tromso IL, e cufundata in tacere intre casutele si brazii de pe cocoasa dealului din mijlocul orasului-insula, dupa ce aseara gazduise jocul de prima liga al fetelor iar acum e doar loc de plecare al autocarelor cu grupele de copii si juniori, spre un festival local, si cu fanii, spre Stromsgodset, la meciul lui TIL din Tippeligaen. Campionatul, cu 16 cluburi, clasat sub Bulgaria si Cehia dar peste Austria si Serbia, a fost acaparat din nou de Rosenborg Trondheim, cea cu 13 titluri la rand pana in 2004 si un altul in 2006, in timp ce ultimele castigatoare, Brann si Stabaek, plus Fredrikstad si Tromso, pe podium in 2008, sunt acum pe nicaieri.

 Asadar Alfheim nu mai e fortareata de altadata, ci gazda unui unic succes al lui TIL in acest campionat aflat la finele turului, si asteptand calificarea in sferturile Cupei Norvegiei, in 7 iulie, faza a competitiei care aducea recordul absolut de asistenta al clubului, 10.225 spectatori, in august ’90, la un joc cu Rosenborg.

 

Iar Alfheim s-a si schimbat mult la fata. In primul rand semi-tribuna de nord e amintire, lasand la peluza doar tabela si turnul cu ceas, plus vechea cabana TIL-Huset, reunind fostele vestiare si o sala a trofeelor. Iar in tribuna principala, cea estica, cu fatada visinie si prima intre sectoarele reconstruite, in anii ’80, a disparut numele sponsorului Mack, beraria locala, fondata in 1845, in urma deciziei federale de a interzice reclama la alcool, fiind inlocuit cu Tack, de fapt un joc de cuvinte de la Takk, “multumesc” in limba norvegiana…

 Am lasat insa Alfheim pe deal, coborand spre port si oprind la restaurantul Milano. Intr-un colt, tragandu-si sufletul, un domn inalt cu sort la brau era aplecat peste gazeta roz cu titlul cu litere de-o schioapa “Mumiile suntem noi” si cu Zambrotta in picioare dar dezolat, in planul doi, rapus de “faraoni” in Italia – Egipt 0-1, in focarul teleobiectivului aparand in schimb jucatorii arabi, ingenuncheati dar triumfatori.

 

Calabrezul Silvio in fata la Milano

Calabrezul Silvio in fata la Milano

Un italian cu sufletul sangerand pentru esecul cu Egipt. "Nu pun suflet, is doar dupa bani"

Un italian cu sufletul sangerand pentru esecul cu Egipt. "Nu pun suflet, is doar dupa bani"

“Ne-au batut pentru ca au pus suflet, pe cand ai nostril sunt doar dupa bani. Atat ii intereseaza. Cat incaseaza de la club. La fel cu politicienii, care doar dau din gura, fara eficienta. Uite… Citesc ca peste doua milioane si jumatate de italieni au imigrat nu demult, ca in anii ’60, lasandu-si tara in urma, de nevoi. Republica se duce de rapa” a oftat Silvio intr-o engleza acceptabila, subliniind ca oameni ca el se sacrifice, departe de casa, pentru binele familiei. “Acestea sunt povestile reale, adevarate, vii, ale lumii in care traim. Sacrificiul omului de rand, in contrast cu felul cum se complac altii…”

 Silvio, cladit ca un fundas central si de neam cu Gatusso, isi sufleca manseta pantalonului si penduleaza din piciorul drept, in semn de pasa lunga. “Am crescut admirandu-l pe Krol, cu deschiderile sale precise, si am tot tras nadejde sa prind un tren bun, cat am jucat.” Silvio a dat finalmente fotbalul pe a doua sa pasiune, prepararea bucatelor, pentru a-si intretine familia. Doi baieti, unul de 15 ani, celalalt de 11. Dar gatitul il ajuta pe Silvio mai ales sa risipeasca frustrarea departarii de casa. “Sufletul meu canta cand prepar mancarea si picaturile spiritului meu sunt condimentele felurilor preparate”. Nu, nu, nu l-am facut sa “sune destept”… Nu stiu cat de mare e neamul din care provine Gennaro dar cert e ca Silvio pune suflet in spusele sale. Silvio e marele bland, nu ca Materazzi, “omul sau” de la Inter, care ii seamana ca statura dar se ia urat de alde Zizou.

 La fel ca Silvio, tot in Tromso si in pribegie, treaba pe insulita a facut si suedezul Tommy Svensson, pe tre cu TIL in ’89, adica trei in limba norvegiana, si chiar pe to in ’90, cea mai buna clasare din istoria de 89 ani a ros-albilor, drept vicecampioni. To e doi. De-acolo, Svensson ajungea sa elimine Romania de la U.S. World Cup ’94, la penaltyuri, cu Suedia natala. Poate ca si Silvio va reveni in Calabria natala, la lucruri mai marete…

Panorama spre sud estul insulitei, unde, pe colina, troneaza Alfheim

Panorama spre sud estul insulitei, unde, pe colina, troneaza Alfheim

 

In Tromso, intre casele de pe deal, va ramane Alfheim Stadium, in asteptarea Europa Cup si a mai multor victorii in campionat. Mai ales ca si langa Oslo, la Stromsgodset, TIL a pierdut cu 2-1. Nu se mai repeta sezonul bun de anul trecut, cu locul trei.

Stadionul Alfheim, unde printre altele Chelsea a fost invinsa

Stadionul Alfheim, unde printre altele Chelsea a fost invinsa

Ziua 179. Man United e mare si in Tromso

iunie 23, 2009

Acasa la Tromso IL!

Acasa la Tromso IL!

De la arena celui mai nordic club prim-divizionar din lume, Alfheim din Tromso, unde castigatoarele de cupe europene Chelsea, Steaua Rosie Beograd si Galatasaray au fost invinse sau, in cazul ultimeia, chiar eliminate din eurocupe, creionez ambianta produsa la nord de Cercul Arctic, la latitudinea 70, de solstitiul de vara din noaptea cu lumina ca-n amiaza mare si soarele pe cer, precum si pasiunea unor localnici nu doar pentru Tromso IL.

Tribuna a doua si gazonul artificial...

Tribuna a doua si gazonul artificial...

 

E aproape trei dimineata si soarele mangaie povarnisurile inzapezite ale insulei Kvaloy, ce adaposteste orasul Tromso, situat pe o insulita legata de Norvegia „mama” printr-un arcuit pod si un tunel subacvatic, de curentul Maelstrom ce sufla de pe marea Barents. Calculez ca mai sunt nici trei ore pana la solstitiul de vara. Suntem la doua ore de rulat cu masina, cum mi-a dezvaluit un cuplu de elvetieni, de Cape North, punctul nordic extrem nu doar al Norvegiei ci si al continentului, unde soarele „de la miezul noptii” se revarsa peste ape in intreaga sa splendoare, dar suntem si la nord de amintitul Cerc Arctic, o neoficiala granita sudica a taramului „The Midnight Sun”, marcat de un memorial ridicat in amintirea prizonierilor de razboi sovietici si sarbi capturati de nazisti si care, cazand pe capete, au construit calea ferata ce leaga sudul Norvegiei de zona Tromso.

Tribuna I, 'oficiala'

Tribuna I, 'oficiala'

Peluza nordica a lasat loc doar vechii cabane TIL-Huset, cu vestiarele de pe vremuri si trofee expuse in geam

Peluza nordica a lasat loc doar vechii cabane TIL-Huset, cu vestiarele de pe vremuri si trofee expuse in geam

Tromso, „Parisul Nordului” acum un secol si jumatate, punct de plecare al expeditiilor nu doar ale lui Roald Amundsen peste Cercul Polar dar si o atractie turistica in zilele noastre. Iar de la 15 septembrie 1920 si mandrindu-se cu Tromso Idrettslag, sau prescurtat TIL, clubul de fotbal cocotat pe locul 3 in Tippeligaen anul trecut si care va reprezenta tara vikingilor in Europa Cup. Da, la Alfheim Stadium, candva poreclit Fort Altheim, „fortareata”, cele 7.500 locuri vor fi luate cu asalt intr-un nou sejur european. Momentan, TIL joaca in duminica imediat urmatoare noptii solstitiului de vara in deplasare, la Stromsgodset, langa Oslo, asa incat arena e pustie, dupa ce sambata a gazduit jocul de prima liga al fetelor.

Din august incolo, cand ziua se va subtia, lucsii nocturnei vor fi mai mult decat necesari.

Din august incolo, cand ziua se va subtia, lucsii nocturnei vor fi mai mult decat necesari.

Dar, dupa cum ne-a explicat Asmund Karlsen, in timp ce ne trecea prin impresionantul labirint de tuneluri subterane, cu intersectii semaforizate si giratorii in toata regula, sapate in munte, „sub oras”, strabatand insulita de la vest la est, localnicii n-au simpatii doar pentru TIL. Pe bord, o insigna… We must agree that Manchester United is great… Trebuie sa cadem de acord ca Man United e mareata. N-are de-a face doar cu faptul ca Ole Gunnar Solskjaer a jucat pentru Red Devils. E o stafeta din generatie in generatie…

Steaua Rosie a fost invinsa cu 3-1 la Tromso, care-si expune echipamentul similar pe strada pietonala din centru

Steaua Rosie a fost invinsa cu 3-1 la Tromso, care-si expune echipamentul similar pe strada pietonala din centru

Tatal sau a fost impresionat de tragedia lui United, din februarie ’58. Si i-a impartasit microbul lui Asmund. Care a devenit unul dintre cel 27.000 membri ai clubului suporterilor trupei din Manchester in Norvegia, calatorind pana acum de 28 de ori la Old Trafford, iar intr-o buna zi laolalta cu tatal si copiii sai. „Am fost trei generatii, acolo, in Manchester, si vom tine cu United orice-ar fi. Odata chiar i-am intalnit pe Ryan Giggs si Paul Scholes, la stadion respectiv la Carrington, si mi-am spus ca mai bine sa nu ma mai spal vreodata pe mana. N-am avut ocazia sa-l intalnim si pe Ole Gunnar dar avem marea bucurie ca el sa fi egalat pentru United in finala Champions League.” Asmund mi-a mai marturisit ca, desi nu-i usor, aidoma drumurilor facute cu inima larg deschisa in fotbalul din Albion, tot asa isi „pune lanturile” in fiecare iarna din Tromso, pentru a ataca strazile in panta ale orasului, in ciuda stratului de zapada, in general cu o medie de 80 centimetri. Localnicii isi iubesc minunatia din nordul Scandinaviei, un oras cu partii de schi ori trasee de schi fond pe dealul din centrul insulitei si care ascunde in adancurile sale labirintul stradal, iar clubul care va vizita Alfheim poate fi sigur ca va fi intampinat cu cele 5 legi nescrise ale supravietuirii vikingilor, expuse in Polarmuseet, din preajma „barlogului” lui Amundsen inaintea expeditiilor.

In oras sunt cateva baruri cu tematica fotbalistica. Succesele trupei suedezului Svensson au fost stropite cu multa bere Mack. Takk, TIL! Iti multumim pentru reusite...

In oras sunt cateva baruri cu tematica fotbalistica. Succesele trupei suedezului Svensson au fost stropite cu multa bere Mack. Takk, TIL! Iti multumim pentru reusite...

Sub crusta de pitoresc port din „turta dulce”, inimi otelite dar totodata calduroase si un club care o invingea cu 3-2, pe zapada viscolita, pe o Chelsea ce avea sa castige la finele respectivei campanii Cupa Cupelor. Dar mai multe despre TIL si istorisirile altor inediti interlocuitori din Tromso, in ultimele zile ale jurnalului meu „intre solstitii”…