Posts Tagged ‘regie’

Antrenorul anului cu Becks, despre Dame si Coe

Martie 25, 2010

Gary Lineker l-a introdus in scena iar Smithy si-a dat drumul, inclusiv in italiana, adresandu-i-se lui Don Fabio. Dar si lui Giggsy, intrebandu-l cati ani are. 46, 47? O mostra de umor englezesc, la Sports Personality of the Year. Iar actiunea BBC Sport Relief Night 2010 a avut si un scop caritabil, in cea mai buna traditie insulara. 

Regia a fost perfecta, totul a parut aievea iar mesajul impulsionant al lui Smithy a fost receptionat de sportivi. Portavocea unei natiuni care si-a indemnat favoritii sa traga cu dintii pentru onoruri, mai ales ca se apropie Jocurile Olimpice… Pentru anglofili, o buna portie de amuzament.

Altfel moderator la BBC Match of the Day, „procesul etapei”, Lineker i-a facut culoar lui Smithy, care li s-a adresat printre altii dublei medaliate cu aur pe 800 metri, Dame Kelly Holmes, si presedintelui comitetului organizatoric al London 2012, Sebastian Coe, fost campion olimpic pe 1.500 metri.

Anunțuri

Ziua 99. Lacrimile milionarului secret

Martie 30, 2009

De la caz la caz, suntem manati de varii teluri si nazuinte. Ce-i pentru unii muma, e pentru altii ciuma. Si in functie de circumstante personale sau intorsaturi existentiale, idealurile pot fi ajustate iar caile urmate si atingerea zenitului capata alte semnificatii in estimarile initiatorului.

Lasand la o parte regia necesara si inevitabila intr-o asemenea productie de televiziune, seria de filmulete The Secret Millionaire difuzata pe canalul britanic Channel 4 ofera crampeie din provocarile ce ni le azvarle viata si atitudinile oamenilor de rand in incercarile de a razbi in existenta de zi cu zi dar si samburele care ar trebui sa canalizeze eforturile noastre, si anume intrajutorarea, spiritul altruist, colectiv, minunatul dar de a oferi.

Un intreprinzator de succes isi intra in rolul prefabricat al unui om de rand, cautandu-si calea in comunitatea locala, pe o perioada determinata de timp, abia la finele interactiunii cu semenii intalniti in noile imprejurari dezvaluindu-si identitatea, in momentul in care-si alege subiectii pe care doreste sa-i sprijine, sa-i ajute, sa-i „sponsorizeze”. Emisiunile sunt un imbold la a investi punctual, la scara redusa, intr-o anumita comunitate, invitati s-o faca fiind cei cu sacii incarcati in caruta.

Pentru o vreme, milionarul luat de la carma afacerii sale si transpus cu ingaduinta sa intr-o alta lume, este adus voit cu picioarele pe pamant, noua experienta putand avea magnitudinea unei redefiniri a valorilor existentiale. Intr-o lume in care egoismul si autoservirea nu doar din roadele propriei munci sunt tot mai evidente, pe coridoarele puterii sau in strada, asemenea pilde de civilism si spirit social dezvaluie o fateta a alternativei ce ar trebui adoptata pentru o lume mai buna, mai ingaduitoare, mai inclinata spre intrajutorarea aproapelui. O sansa in plus de supravietuire. Multi vor putea obiecta ca intr-un climat economico-social tot mai coroziv, si oamenii vor deveni mai cainosi si mai concentrati pe ciolan, mai mare ori mai mic, al lor sau al vecinului. Dar poate tocmai in ciuda adversitatii crescande a climatului existential, gesturile de o aleasa frumusete morala vor inmuguri mai cu rod.

Gary nu si-a dezvaluit identitatea completa, ci doar a cerut sa se integreze intr-o comunitate lovita de actuala asa zisa criza, din orasul Blackpool, la litoralul nord-vestic al insulei. A solicitat sa lucreze si si-a facut colegi si prieteni. A intrat in vorba, le-a ascultat pasurile si s-a regasit in trairile si experientele interlocutorilor sai prin incercarile la care il supusesera viata.  Si-a dat seama ca, lasand la o parte statutul social dobandit si avutia acumulata, e pe aceeasi lungime de unda cu noii intalniti in privinta simtamintelor umane si a trantei de zi cu zi cu viata.

O casa de oaspeti rezervata vacantelor, in unele cazuri ultima, pentru familii cu copii grav bolnavi, initiativa pusa pe picioare dupa ce fiica intreprinzatorilor se stinsese din viata la numai 21 de ani. Casa n-o ducea prea bine, lipsurile devenisera evidente, dar tot oferea refugiu, confort si o alinare pentru cei ce alesesera sa-i calce pragul. Gary s-a inrolat drept bun la toate si a aflat pasul familiei ce orchestra mica organizatie. Si-a reevaluat viata si sentimente dintre cele mai contradictorii l-au napadit, impartasindu-le suferinta. Seara, la retragere, in casa oarecare luata in chirie in zona, departe de confortul dobandit prin munca si de caldura familiala, Gary se destainuia camerelor de filmat care l-au urmarit pas cu pas in experienta sa. Il napadeau lacrimile. Isi vedea propria suferinta, dramele si incercarile esuate, suisurile si coborasurile, prin ochii noilor sai prieteni.

Doi veterani de razboi uniti de tragedia decesului sotiilor lor. Se simteau pe valuri, uitati de societate, fara dramul de respect pe care cu sange il dobandisera pe alte meleaguri, din transee. Au oftat ca sunt marginalizati ca ramura sociala si mai trecuti cu vederea chiar decat omologi din tari care pierdusera razboaie. Se simteau tradati, raniti pe timp de pace de indiferenta si ignoranta. Gary i-a intalnit la un pahar in Public Houseul comunitatii locale. Prin ochii lor si-a intalnit inaintasul neintors de pe front pe care n-avusese sansa sa-l cunoasca.

O tanara dulce dar careia macazul vietii i-a oferit un tronson inundat de lupta inegala cu monstrii dependentelor de tot felul, pacate care i-au rapit dulceata adolescentei, transformand-o intr-un rebut al normei sociale. Si prin ochii ei Gary avea ocazia sa revada soarta tragica a unor surori ce pierdusera batalii asemanatoare.

Gary s-a recunoscut in toate cele trei cazuri, exemplificate de semeni de-ai sai dintr-o restransa si impovarata comunitate locala. Diferenta o facea postura sa de a fi in capacitate de a oferi ceva, o mana de ajutor. La finele episodului, cand regia a facut sa-i cada masca, Gary a daruit cu inima deschisa celor in nevoi. Au curs lacrimi, stropi de suflete stoarse de incercari si indoieli. De ambele parti. Daruind, Gary a descoperit ca a dobandit cel mai pretios dar al vietii, ca si-a recapatat simturile alterate vizavi de existenta sa,  de relatia cu familia si de valorile pe care le pusese la grea incercare, scrutandu-le riguros. Cum admitea la final, s-a reintors acasa un alt om. Integru, implinit, mai intelept, fiindu-i predata o lectie de viata cu picioarele pe pamant si invatand ca unele lucruri sunt mai presus de normele si convenientele sociale in privinta „reusitei”. Se simtea izbavit si usurat. Un alt drum, pe care catase in cautarea de sine, si unde l-a regasit pe adevaratul Gary. Multimilionarul instarit dar cu sufletul plangand la aceleasi tresariri, incercari la care e supusa conditia umana pe pamant.