Posts Tagged ‘Radcliffe’

New York, New York…

noiembrie 1, 2009

A 40-a editie a ING New York City Marathon a fost adjudecata de un alergator din Statele Unite, primul din 1982 incoace. Surpriza a furnizat-o Meb Kefhlezighi, 34 ani, originar din Eritrea, medaliat cu argint in maratonul olimpic din 2004. Succesul i-a adus 200.000 dolari din trei premii cumulate, incluzand performanta de a fi „coborat” sub doua ore si 10 minute in cursa in care a stabilit un nou record personal, 2:09:15, intrecandu-l cu 41 secunde pe favoritul kenian Kheruyiot, urmat pe podium de veteranul marocan Gharib.

O alta surpriza a fost sosirea pe locul patru a unui alt maratonist din Statele Unite, si inca alb, Ryan Hall, in vreme ce brazilianul dos Santos, invingator la New York anul trecut, a abandonat cu 5 kilometri inainte de sosire.

Cursa feminina a castigat-o etiopianca de 37 ani Derartu Tulu, o medaliata cu aur la Olimpiada, in 2:28:52, lasandu-le in urma pe rusoaica Petrova si invingatoarea de anul trecut, Paula Radcliffe, ce n-a sfarsit nici macar pe podium. Locul 4 pentru englezoaica de trei ori castigatoare in Central Park, ce-i drept la doar 35 secunde in urma invingatoarei, semn al darzei lupte pentru primul loc. Paula ramane cu recordul mondial al probei dar in ritmul actual pare a se indeparta de obiectivul castigarii aurului olimpic, in 2012, tocmai la Londra.

New York, New York… Frunzele ruginite, duse de vantul puternic, ce a retezat orice sansa de noi recorduri, au anuntat si incheierea unui alt sezon de Major Five. Dupa Paris, Londra, Boston si Berlin, NY a pus punct maratoanelor majore ale anului 2009. Recordurile mondiale raman 2:03:59 la barbati, stabilit la Berlin in 2008 de Gebrselassie, respectiv 2:15:25 la femei, rezistand din 2003, cand Radcliffe „zbura” la Londra.

Reclame

Despre Olimpiade si nu doar, cu maratonistul-ziarist de limba chineza Hiu-yeung Chong

iulie 18, 2009

Vara trecuta, la Beijing, Constantina Dita cucerea aurul olimpic pentru Romania in proba feminina de maraton. Recent, in 12 iulie 2009, atleta romanca a onorat cu prezenta postura sa de cap de serie in principala intrecere gazduita de Londra pe distanta de 10 kilometri, si anume British 10K, concurs ce ne duce cu gandul atat la Virgin London Marathon, din 25 aprilie 2010, o competitie Fata Morgana pentru Dita, cat si la Jocurile Olimpice din 2012, gazduite de capitala britanica, unde aurul olimpic va fi tintit de invinsele romancei pe taram asiatic, recordmana mondiala Paula Radcliffe si tanara chinezoaica Zhu Xiaolin. 

E drept, multe se mai pot intampla pana atunci, de la accidentari pana la recuperari, intregi cicluri de pregatire, chiar viitorul apropiat oferindu-ne doua evenimente majore, cu Campionatul Mondial IAAF de atletism, in a treia saptamana din august, la Berlin, iar de interes in special pentru Romania, Maratonul Bucuresti, din 18 octombrie, aflat la a doua sa editie si la o saptamana dupa editia cu numarul zece a Maratonului Timisoarei, organizat de Atletic Club Maraton din localitate, www.maraton.ro

Ca si la finele lunii mai, in ultima zi de luni, libera de Bank Holiday in Regatul Unit, cand centrul Londrei a facut loc intrecerii pe 10 kilometri in colaborare cu asociatia caritabila BUPA, si la care am surprins acest cliseu cu fruntasi ai cursei, campioana olimpica Dita s-a aliniat la start in calitate de principala invitata a intrecerii si cu ocazia mai importantului eveniment British 10K, tot pe 10.000 metri, din 12 iulie

Ca si la finele lunii mai, in ultima zi de luni, libera de Bank Holiday in Regatul Unit, cand centrul Londrei a facut loc intrecerii pe 10 kilometri in colaborare cu asociatia caritabila BUPA, si la care am surprins acest cliseu cu fruntasi ai cursei, campioana olimpica Dita s-a aliniat la start in calitate de principala invitata a intrecerii si cu ocazia mai importantului eveniment British 10K, tot pe 10.000 metri, din 12 iulie

Dita a incheiat pe locul 11 in British 10K, in care a alergat cu numarul de concurs F1, inregistrand 34:30, la 11 secunde in urma britanicei Kat Grimmitt si la 36 secunde dupa Catherine N’dereba, din Kenya, invingatoare intre femei respectiv a saptea in ierarhia generala, cursa fiind castigata de sotul ei, Cyrus N’dereba, M1, in 30:19.

In acest context, am dialogat cu Hiu-yeung Chong, ziarist din Hong-Kong de limba chineza ce corespondeaza din Marea Britanie pentru publicatiile South China Morning Post, Hong Kong Economics Journal, CUP Magazine si Mingpao, semnand lunar o rubrica dedicata concursurilor de maraton, la care participa cu regularitate.

L-am intrebat pe Chong despre sansele lui Zhu Xiaolin de a-i urma Constantinei Dita la medalia de aur, cu ocazia maratonului olimpic londonez din 2012, iar jurnalistul a subliniat ca multe depind de felul cum vor progresa atletele, avand drept punct culminant Jocurile Olimpice din 2012. “Sper ca Zhu sa nu sufere accidentari dar cred totusi ca si la 28 de ani tot foarte tanara va fi pentru o asemenea proba, in timp ce principala sa contracandidata va fi tocmai veterana Paula Radcliffe, in conditiile in care aceasta isi va reveni complet. Ar fi ultima sansa pentru Paula, care va da totul in lupta pentru aur, in fata propriilor suporteri.”

La Beijing, tanara Zhu Xiaolin a incheiat pe locul 4, la 32 secunde in urma invingatoarei Dita si dupa o alta alergatoare din China, care a cucerit medalia de bronz, performantele lor neprovocand insa dezamagirea in randul sustinatorilor chinezi, dupa cum a explicat Chong. “Ei sunt mai interesati de tenis de masa si sarituri in apa decat de maraton, care n-are aceeasi priza la public. De aceea chinezii n-au avut mari asteptari de la proba de maraton si n-au luat rezultatele ca pe un esec.”

Per total, China a obtinut o salba de succese la Olimpiada de anul trecut, Chong fiind de parere ca stacheta performantei va fi extrem de greu de mentinut in 2012, pe taram britanic. “China a intercut asteptarile in 2008, a fost exceptionala in numeroase discipline, asa incat exista mai mari sanse pentru un regres, decat pentru progres. Iar echipei chineze ii va fi mult mai dificil sa apere pozitia intai cucerita la Beijing, unde a evoluat pe teren propriu. E o alta situatie dar oricum se va prezenta din nou bine. Iar ca organizare, Londra ar putea plusa doar la capitolul creativitate, in conditiile in care Beijingul e superior in plan financiar.”

In privinta probei de maraton, China abia recupereaza handicapul dat de traditie. “Majoritatea chinezilor sunt prea preocupati sa munceasca si sa castige bani, pentru a fi interesati de maraton, ale carui virtuti nu le inteleg si nu le apreciaza, intrebandu-se de ce se alearga pe o asemenea distanta uriasa. Pot spune ca proba de maraton e inca subdezvoltata in China, de exemplu comparativ cu Europa, avand doar cateva competitii internationale anuale gazduite acolo, insa pare a prinde iute teren. Tot mai multe concursuri sunt lansate si in China!”

La randul sau un maratonist, Chong mi-a destainuit din estimarile colegilor sai de concurs ca maratonul din Tokyo este pe acelasi calapod al organizarii si popularitatii cu cele din Londra sau Berlin, cotate intre primele cinci ale lumii. “Am alergat maratonul din Singapore, al doilea ca importanta din Asia, care are dezavantajul climatului umed si al temperaturilor ridicate la ora concursului. Am concurat si in Hong Kong si Tailanda.”

Iar dupa ce s-a tot antrenat pe cont propriu, nu multe fiind cluburile atletice amatoare in China, si a concurat pe taram asiatic, Chong a reusit un adevarat tur de forta anul trecut, cu sase participari la maratoane europene, si anume Barcelona, in martie, Paris, in aprilie, Tromso, in nordul Norvegiei, cu ocazia solstitiului de vara si al “noptilor albe”, la lacul Loch Ness in octombrie, si Nisa – Cannes pe Riviera plus Florenta, in noiembrie. Anul acesta, in calitate de corespondent, va informa de la pitorescul Marathon de Medoc, gazduit in fiecare luna septembrie de Bordeaux, si unde participantii si publicul pot degusta vinurile locului.

“Maratoanele europene sunt mai frumoase si mai bine organizate, in stil profesionist, decat cele asiatice, dandu-li-se importanta cuvenita, de exemplu in privinta marjei de timp, mai larga in Europa, pentru a li se da cat mai multor concurenti sansa de a incheia cursa, de a avea satisfactia si bucuria trecerii liniei de sosire. In contrast, in Hong Kong limita de timp e de 5 ore si 30 minute, autoritatile considerand ca fluenta traficului este mai presus de incercarile participantilor, dintre care multi nu s-au incadrat in timpul admis. Iar in Taipei, Taiwan, este chiar mai drastic, maratonistii trebuind sa alerge in paralel cu traficul ba chiar si sa stea la culoarea rosie a semaforului, daca era cazul. Acolo blocarea arterelor alese pentru desfasurarea alergarii este foarte limitata”, a spus Chong.

Ca o concluzie, Chong a opinat ca asiaticii n-au inteles inca spiritul intrecerii de maraton. “Ei nici nu aplauda, nici nu incurajeaza participantii, de pe margine, considerand concursul drept disruptiv, galagios, incurcand transportul urban si cursul normal al zilei. Eficienta fiind primordial, majoritatea spera ca maratonul sa ia sfarsit cat mai repede”.

Un aur olimpic pentru Zhu Xiaolin la Londra ar putea schimba optica pe taram chinez insa umar la umar cu tanara atleta, déjà remarcata la maratonul din 2008 din capitala britanica, va sta Paula Radcliffe, care, imediat dupa esecul din maratonul olimpic de la Beijing, exclama ca “daca Dita a triumfat aici, de ce n-as spera si eu la Londra, pe cand voi avea varsta ei!? Nu va fi prea tarziu.” Exact cum a spus Chong… S-ar putea ca tineretea sa fie in defavoarea lui Zhu, la J.O. London 2012. Te incumeti, Constantina?      

(more…)

Ziua 129. La anul cu Virgin

aprilie 30, 2009

Ai invins, continua. Ai pierdut, continua. Abia se sting ecourile editiei din acest an a Flora London Marathon si toate drumurile si gandurile duc deja la startul viitorului concurs, din 25 aprilie 2010.

Zeci de mii de maratonisti sunt asteptati la start si in 2010. Si vor trece Tamisa peste Tower Bridge. Cati vor pasi insa si peste linia de sosire, pe The Mall?

Zeci de mii de maratonisti sunt asteptati la start si in 2010. Si vor trece Tamisa peste Tower Bridge. Cati vor pasi insa si peste linia de sosire, pe The Mall?

Nu doar insemnele cladirii din preajma, sediu al organizatorilor maratonului londonez, s-au schimbat la culoare de pe-o zi pe alta, din galbenul cu care se identifica Flora, firma de produse alimentare sponsor al concursului in ultimii ani, in rosul noului sponsor al intrecerii, Virgin. Linii aeriene, cate si mai cate sub „cupola Virgin”, ghidata de Sir Richard Branson.

Si afisul oficial al competitiei e in ton cu rosul celor de la Virgin. Flora pana in 2009, Virgin din 2010 in continuare. Ce va fi la anul? Un al treilea succes la rand pentru Irina Mikitenko? Un comeback al favoritilor care au abandonat mai devreme sau mai tarziu inaintea maratonului? Ma refer aici la Paula Radcliffe si Martin Lel, african ce a aruncat prosopul abia in saptamana premergatoare cursei… Si o ultima tentativa pentru campioana olimpica en-titre Constantina Dita? Romancei nu-i este dat la Londra dar cateodata bataliile cu propriile noastre limite sunt mai dure decat intrecerea cu adversarii. De aici si abandonul Constantinei. O campioana la zi, cu asteptarile de rigoare si un blazon aurit de aparat, cazuta prada tentativei de a atinge perfectul. De a alerga maratonul perfect, de a obtine un timp pe masura. 

Din cei peste 35.000 participanti, a doua cursa din istoria maratonului londonez ca numar de alergatori, nici 500 au fost cei care n-au trecut linia de sosire pe The Mall. Marea majoritate au ajuns la finish, cativa au capotat. Printre care si Dita. Dar nu datorita unei pregatiri neadecvate, ci in urma unei tentative esuate de a „lua cu asalt” maratonul. S-a intamplat ca rivalele ei, din respect si teama pentru aurul romancei, sa abordeze cursa cu tactica gorjencei de la Beijing. Tare din start. Au invins-o cu armele ei, pe care Constantina nu si le-a regasit pe malul Tamisei.

Dar nu-i nici o paguba. Ai pierdut, continua. Aurul olimpic e inca la purtator, macar pana in 2012…

Ziua 94. Mai o luna… Dita in fata destinului

martie 26, 2009

Duminica 26 aprilie e ziua cursei Flora London Marathon. Cu exact o luna inainte, cert e ca favorita gazdelor, Paula Radcliffe, a declarat forfait datorita unei noi accidentari, iar Constantina Tomescu Dita se va prezenta la start din fericita postura de campioana olimpica. Insa si fara Radcliffe, romanca de 39 ani se va intrece cu cele mai iuti maratoniste, dupa cum a remarcat si Dave Bedford, directorul concursului: „Chiar si fara Paula, plutonul de elita in intrecerea feminina este unul dintre cele mai puternice pe care l-am avut vreodata la Londra si sunt sigur ca intrecerea va fi un superb spectacol”.

Zilele acestea, in cotidianul londonez gratuit thelondonpaper, distribuit celor care utilizeaza transportul in comun din metropola, in sectiunea sportiva a fost inserat un articol cu fotografia Constantinei din Maratonul de la Beijing, mentionand postura sa de campioana olimpica en-titre cu care abordeaza cursa londoneza si atuul strategiei ideale cu care si-a apropiat succesul pe taram asiatic. La Beijing, mignona maratonista romanca, in varsta de 39 ani, a cucerit aurul cu timpul de 2:26.44, devansandu-le pe Catherine Ndereba, din Kenya, si Zhou Chunxiu, mai tanara chinezoaica.

Ei bine, nu doar aceste doua adversare vor fi in calea destinului Constantinei de a castiga in premiera maratonul londonez. Cum amintea Bedford, la start se va afla toata „crema”…  

… Si Irina Mikitenko, reprezentand Germania, care castiga anul trecut in capitala britanica si care a triumfat in World Marathon Majors, dubla invingatoare de la Chicago, Berhane Adere, detinatoare a recordului in Etiopia, compatrioata sa Gete Wami, a treia aici anul trecut si prima in „marele slem” al maratoanelor din 2007, plus rusoaicele Zakharova, o veterana, a treia anul trecut la Londra, si Petrova, mereu in duel cu Dita mai ales pe taram insular, si chiar Mara Yamauchi, reprezentanta de varf a Angliei, in lipsa Paulei, si care incheia a sasea la Beijing.

Mai important, trei dintre competitoarele amintite mai sus au alergat macar un maraton in mai putin de doua ore si douazeci de minute iar opt atlete in sub 2:22.00, printre care si Constantina, care, castigand in 2004 Maratonul din Chicago, stabilea la 2h21.30 cel mai bun timp personal in cursele de maraton.

Ca o constatare, Constantina a alergat in general la Londra mai mult sau mai putin in timpul cu care a cucerit aurul olimpic in China, fara insa a se impune in Albion, pe cand cele mai bune doua curse ale ei aici, cu timpi excelenti, le-a parcurs in urmarirea Paulei Radcliffe, ce avea sa se impuna in respectivele ocazii.

Cursa londoneza din 2003 a fost una de pomina, englezoaica stabilind recordul mondial al probei, inca in picioare, de 2:15.25, iar Constantina venind a opta, una dintre cele mai modeste clasari ale ei in Anglia, dar intr-un timp foarte bun, 2:23.43. Dita avea sa alerge si mai bine in 2005, incheind in 2:22.50, pe locul 2, in urma aceleiasi Radcliffe, triumfatoare in 2:17.42.

Un timp asemanator, 2:23.55, a inregistrat Constantina si la maratonul londonez din anul 2007, atunci sosind pe podium dupa chinezoaica Zhou (2:20.38) si kenianca Wami, dar inaintea unor Kosgei, a patra, sau Adere.

Anul trecut, cand pe ploaie, cand pe soare, Constantina a repetat pozitia din 2003, locul 8, insa cu un timp mai modest, 2:27.45, plutonul elitei fiind in general mai lent, cu Mikitenko triumfand in 2:24.14, urmata fiind de Zakharova, Wami, Kosgei, Petrova, Ait Salem si Adere. 

Romanca a inregistrat cel mai lent timp la ultimele ei 6 participari la Londra in anul 2006, cand incheia a saptea, in 2:27.51, o cursa castigata de americanca Deena Kastor, urmata de Petrova si Adere. Iar regretul ei cel mai mare s-ar putea lega de maratonul din 2004, pe o ploaie torentiala, cand, desi a condus ostilitatile in stilul de succes la Beijing, le-a cedat spre final initiativa lui Okayo si apoi Petrova, dar abia pe linia dreapta de pe Embankment, respectiv de pe The Mall, incheind a treia, in 2:26.52.

Poate ca in 2004 a fost Dita cea mai aproape de laurii londonezi. Sa fie 26 aprilie 2009 ziua ei de gratie? Cert e ca Dita nu va mai aborda maratonul londonez cu povara celei care tot incercase in zadar sa-l castige, ci cu laurii campioanei olimpice din 2008.

O luna pana la maraton si peste 42 kilometri pana la verdictul de pe The Mall. Londra, alaturi de New York, Boston, Chicago si Berlin, figureaza in Marele Slem al maratoanelor mondiale. De Berlin se leaga numele lui Haile Gebresilasie, care si-a doborat acolo in 2008 recordul mondial pe care-l stabilise in capitala Germaniei cu un an inainte. De Londra se leaga recordul mondial feminin, al absentei Radcliffe.  In lipsa ei, lupta va fi insa la fel de acerba. Si s-ar putea ca in frunte sa se fofileze si o alta romanca, asa cum a fost cazul anul trecut la Londra, cand Adriana Pirtea a sosit a zecea, sau la Beijing, unde Lidia Simon si-a amintit de zapezile de altadata.

Ziua 75. Capitularea rivalei maratonistei Dita

martie 7, 2009

Antrenamentul pentru un maraton nu e joaca. Perioada de pregatire a unui maratonist de top e intensa, cazona. Din nefericire, si pentru cei mai buni dintre cei buni poate surveni o accidentare in plin program de antrenamente. Este cazul Paulei Radcliffe, detinatoarea la zi a recordului mondial feminin al probei, cu doua ore, 15 minute si 25 secunde. Fie si in absenta ei de la maratonul Londrei, anuntata zilele acestea datorita unui deget rupt la piciorul drept, recordul nu-i este in pericol. Sau macar pare foarte greu de crezut un asemenea scenariu…

In centrul Londrei exista si o casa a maratonului metropolei, Marathon House. Iar un alergator are varianta sa de a merge la lucru...

In centrul Londrei exista si o casa a maratonului metropolei, Marathon House. Iar un alergator are varianta sa de a merge la lucru...

Radcliffe, ajunsa la 35 ani, a fost lovita de accidentari de la nefericitul abandon in timpul probei olimpice de maraton la J.O. Atena 2004. Ambitioasa si competitiva campioana a devenit apoi tinta criticilor si ironiilor compatriotilor, inflamate de articolele din presa si suportul fotografic cu Paula plangand pe-o bordura, la marginea drumului de la Marathonas spre Atena. Asa i-a fost dat, sa nu castige un titlu olimpic, recidiva nefericita consemnata si la Beijing, unde gorjeanca Dita a cucerit aurul, cu o cursa impecabila.

Si in China, Radcliffe s-a prezentat accidentata la femur dar s-a ambitionat sa se alinieze la start, fiind insa doar o umbra a campioanei de altadata si sosind a 23-a. Lidia Simon, incheind in primele zece, a fost si ea mai tare decat Paula.

Ghinionul lui Radcliffe se transforma insa, incet – incet, intr-o drama. Anuntul din aceasta saptamana echivaleaza cu a doua retragere la rand pentru recordmana mondiala de la maratonul locului, Flora London Marathon, pe care l-a castigat de 3 ori, odata urmarita pe destui kilometri tocmai de Dita dar suficient de increzatoare si oarecum aroganta in a se opri si a se usura la bordura, in vazul publicului si al camerelor… Si cu acea oprire, Paula a castigat detasat.

Per total insa, Radcliffe a ramas fara mult ravnitul aur olimpic, acum in posesia Constantinei Dita, si cu doar 3 maratoane alergate in ultimii tot atatia ani. Comparativ, cunosc maratonisti amatori care alearga cei peste 42 kilometri cel putin lunar. Ca sa nu mai amintim de temerarul ce tot zilele astea s-a lansat in 7 ultramaratoane in tot atatea zile, pe mai toate meridianele globului.

Radcliffe a dovedit insa anul trecut, dupa deziluzia olimpica, faptul ca are puterea de a reveni, cucerind peste alte numai 11 saptamani maratonul new-yorkez, la lupta cu Wami. Imi pare cruda abordarea presei de a o portretiza drept o atleta ravasita de accidentari, stiind pe propria piele, dar la un nivel mai putin intens, ce inseamna a-ti incarca bateriile pentru un maraton. Dar perfectionismul de a tinti locul 1 te poate impinge peste buza prapastiei. Usor e insa, din fotoliu, sa arati cu degetul sufletul pus la incercare. Radcliffe are curajul de a raspunde provocarii.

26 aprilie 2009. Din preajma Greenwich pana pe Mall, in fata Buckingham Palace, o noua editie a Flora London Marathon. Evenimentul e anuntat prin oras. Mai sarac insa, fara recordmana Paula

26 aprilie 2009. Din preajma Greenwich pana pe Mall, in fata Buckingham Palace, o noua editie a Flora London Marathon. Evenimentul e anuntat prin oras. Mai sarac insa, fara recordmana Paula

Afisul publicitar al organizatorilor ureaza succes tuturor participantilor. Pentru unii, victoria in sine e puterea de a se alinia la startul cursei. Sansa care nu-i surade lui Radcliffe. Insa spiritul atletei englezoaice e sugerat de spusele ei, printre sughituri si estompate de lacrimi,  dupa esecul chinez, unde Dita a spulberat plutonul, insulara dand-o drept exemplu tocmai pe romanca, invingatoare in premiera la Olimpiada la varsta de aproape 40 de ani. Paula a facut rapid calculul si a reasigurat publicul de-acasa, in acel miez de noapte, ca mai are seva in ea pentru a reataca visul carierei sale.

Ai invins, continua. Ai pierdut, continua. Paula stie. Cat de mult va avea insa presa de partea ei, e usor de intuit. Cutitele sunt pe masa si cinicii, zambind malitios. Adevarul e ca, anuntand un nou abandon inaintea startului, zilele lui Radcliffe par intr-adevar a intra incet in sac.

Le voi aminti pe Claire si Ella, colegele mele de club, cu care am alergat in aceasta dimineata cot la cot intr-o cursa de 10 mile, traditionala in insula, adica vreo peste 16 kilometri. Ambele atlete amatoare se vor alinia la startul Maratonului Londrei si alergarea repetitiva in cerc in parcul Battersea a fost parte a programului lor de pregatire pentru marea proba de la 26 aprilie. Claire, spre meritul ei, desi n-a „coborat” sub cele 65 minute dorite, a castigat proba feminina iar Ella a sosit a cincea intre femei. Competitia open, organizata de clubul din centrul Londrei, Sri Chinmoy Marathon Team, ne-a adunat la start intr-o friguroasa sambata de martie, deja la 7:45. The House of Love avea o melodie, 7:45 am, despre ceasuri desteptatoare si o languroasa desfatare in asternuturi. Noua ni s-a dat startul. Tineri si veterani, cu toti manati de dorinta de a inregistra un timp cat mai apropiat de o ora. O tinta mai mult decat laudabila.

Clubul Sri Chinmoy premiaza invingatorii

Clubul Sri Chinmoy premiaza invingatorii

S-a castigat cursa in sub 56 minute. Dar pentru toti, sub sau peste o ora, stindardul sub care s-a alergat, Run and Become, alearga si devii, a fost mai mult decat real. Invingatori in devenire. Retragerea unei multiple invingatoare si recordmane mondiale iti sugereaza frumusetea reusitei de a trece linia de sosire…

Si daca tot suntem la panouri publicitare, unul din preajma dezafectatei Battersea Power Station, la un pas de parcul gazda al cursei…

hamptoncourt-021

Diţă se aliniază din nou la Londra

ianuarie 16, 2008

În inima Londrei, la capătul aceleiaşi străzi Bow pe care se află şi Opera Regală, deasupra intrării pe colţ în magazinul London Marathon Store afişajul electronic cu leduri roşii indică timpul rămas până la startul viitoarei ediţii a Flora London Marathon. Cu fiecare secundă scursă, cronometrul „merge” înapoi. Acum ar mai fi două luni, 27 de zile, plus câteva ore, minute şi secunde. În 13 aprilie, la ora 9, cronometrul magazinului de specialitate dedicat întrecerilor de maraton va sări brusc de la zero pe toată linia la 12 luni.

Pe-atunci se va lansa în cursă şi Constantina Tomescu-Diţă, care a fost enumerată ieri printre pretendentele la locurile fruntaşe cu ocazia anunţului oficial făcut de organizatori în privinţa participantelor aliniate la startul din 2008. Săptămâna viitoare, la 23 ianuarie, gorjeanca din Turburea va împlini 38 de ani, numărându-se între veteranele întrecerii. Rămâne de văzut dacă diferenţa de vârstă faţă de englezoaica Paula Radcliffe şi etiopianca Gete Wami, care au 33 de ani şi au alergat cap la cap până pe ultimii doi kilometri ai maratonului oraşului New York, din noiembrie, va constitui un handicap insurmontabil pentru româncă.

Ca şi în oraşul nord-american, unde Radcliffe s-a desprins finalmente în câştigătoare, britanica şi Wami par a se lupta pentru întâietate şi la Londra. Wami, care cu patru săptămâni înaintea maratonului din New York cucerise proba similară la Berlin, într-o zi marcată de noul record mondial stabilit în capitala Germaniei de etiopianul Haile Gebrselassie, cu 2.04.26, ar putea însă avea în aprilie resurse suficiente pentru a o contracara pe favorita gazdelor până pe porţiunea finală de pe The Mall, unde vor încheia alergând dinspre Buckingham Palace.  

Cert este că Radcliffe, care se antrenează supervizată de soţul ei, Gary Lough, ţinteşte aurul olimpic care i-a scăpat printre degete într-un copleşitor abandon în căldura Atenei, în 2004. Englezoaica nu vrea să rateze şi la Beijing şi este de aşteptat ca luna aprilie s-o prindă deja în mare formă, la Londra. Anul trecut, la puţine luni după naşterea fetiţei, Isla, Radcliffe n-a participat la maratonul Londrei, fapt de care a profitat chinezoaica Chunxiu Zhou, învingătoare în 2.20.38. Asiatica a fost secondată de Wami, cu Constantina Tomescu-Diţă sosind a treia, în 2.23.55. Diţă, care slăbise ritmul la mijlocul cursei, a încheiat prima la categoria sa de vârstă, 35-40 de ani.

Singurul maraton al Londrei pe care Diţă ar vrea poate să-l şteargă din memorie e cel din 2006, când încheia a şaptea, în 2.27.51. Cele mai frumoase amintiri s-ar putea lega de participarea precedentă, din 2005. Atunci, românca a venit a doua, cu cel mai bun timp al ei la Londra, 2.22.50, într-o cursă rămasă celebră pentru pauza „de uşurare” în drumul mare a învingătoarei Radcliffe. Probabil ar fi încheiat şi mai rapid decât 2.17.42. Dar 2005 în general a fost anul de vârf al oltencei. În 1 octombrie, la Edmonton, cucerea Campionatul Mondial de semimaraton, în 1.09.17, iar în 9 octombrie, la Chicago, stabilea la 2.21.30 recordul personal în cursa de maraton.

Am fost pe marginea traseului maratonului londonez, în puhoiul uman, la ediţia sa din 2004. La început doar a mijgurat, spre final s-au rupt norii. A fost duminica în care Diţă s-a aflat poate cel mai aproape de triumf. S-a desprins la mijlocul cursei, alungind un avans la un moment dat chiar de peste o sută de metri. La Tower Bridge, coborând de pe pod, am remarcat-o în frunte. Apoi, mutându-mă, pe o pasarelă de deasupra promenadei Embankment, am regăsit-o a doua, având să aflu că Margaret Okayo, din Kenya, o depăşise la treisfertul cursei. Şi ce mai ploua… Până la urmă, africanca a învins iar Diţă a fost luată pe final şi de rusoaica Lyudmila Petrova, încheind în 2.26.57, pe locul trei.

În 2003, ediţie în care Radcliffe a stabilit încă recordul feminin al traseului, în 2.15.25, Diţă a încheiat a şasea, în 2.23.43. Cu alte cuvinte, cu excepţia prezenţei din 2006, Diţă a fost mereu în topul primelor şase. Dacă nu le-am socoti pe Radcliffe şi Wame, care s-ar putea desprinde pentru primele două locuri, Diţă le-ar mai avea în retrovizor pe etiopianca Adere sau pe rusoaica Zakharova.

Cât despre Radcliffe, învingătoare în 2002, 2003 şi 2005, ea ar putea egala recordul londonez de patru succese al norvegiencei Ingrid Kristiansen. O cursă care debuta în 29 martie 1981 a devenit într-atât de populară încât 46.500 participanţi vor tropăi pe caldarâmul londonez în 13 aprilie. Printre ei, o româncă din elita întrecerii. Anul trecut, comunitatea românilor londonezi a fost reprezentată de o entuziastă galerie cu steaguri. „Hai Constantina!” Anul acesta, la 38 de ani, românca are nevoie de şi mai multe încurajări, într-un an olimpic în care toţi atleţii se vor a atinge piscul performanţei.

Este o ocazie rară să te aliniezi la startul unei curse ca Flora London Marathon şi este foarte onorant să fi la start cu elita mondială. Deşi aş fi avut şansa unui loc la start, prin clubul meu, Serpentine RC, care va fi consistent reprezentat, rămân fidel înscrierii în maratoane sau semimaratoane cu o participare mai restrânsă. Fiecare weekend din an e marcat în calendarul competiţional. Ai de unde alege. Elita porneşte dintr-un ţarc separat, deliminat de grosul plutonului. Însă în curse ca Londra de exemplu, restul nu are nici aer, nici unde să calce, în îngrămădeala primilor kilometri.