Posts Tagged ‘nuvele’

Ziua 178. Csaba si-a urmat inima

iunie 23, 2009

 

Gorgie Stand, peluza din preajma strazii cu acelasi nume, la arena Tynecastle a lui Hearts

Gorgie Stand, peluza din preajma strazii cu acelasi nume, la arena Tynecastle a lui Hearts

Dupa precedenta descindere in jumatatea “verde” a Edinburghului, la Hibs, am dat o raita pe la rivala locala Heart of Midlothian, mai batrana cu un an, cu o arena Tynecastle inzecit mai invechita si cu 80 de locuri mai mica decat Easter Road, dar cu mai multe trofee la activ si impulsionata de ambitiile lituanianului Romanov si talentul ultimului sau recrut intre antrenori, secuiul Csaba Laszlo din Odorhei.

Biserica sta de straja si la Tynecastle, in intrandul de pe Gorgie Road spre stadion. Un obicei in insula...

Biserica sta de straja si la Tynecastle, in intrandul de pe Gorgie Road spre stadion. Un obicei in insula...

La izvor a fost Sir Walter Scott, un fiu al Edinburghului, poet si nuvelist istoric, cu ale sale Ivanhoe ori Rob Roy dar si Heart of Midlothian, scrisa in 1818 drept a doua serie din povestirile “Tales of my landlord”. Creativul Scott ramane pe bancnotele lirei scotiene iar Heart of Midlothian, devenita initial o sala de ceremonii, receptii si baluri din capitala Scotiei, e numele purtat din 1874 de clubul de fotbal al “maroniilor” de pe Gorgie Road, din sud-vestul Castelului orasului.

Tribuna a doua a lui Hearts, Wheatfield Stand. Lanul de grau. Ultima oara "Inimile" au cules roade in 2006...

Tribuna a doua a lui Hearts, Wheatfield Stand. Lanul de grau. Ultima oara "Inimile" au cules roade in 2006...

Midlothian e zona centrala a regiunii Lothian iar Heart of Midlothian e inima locului. Conturul visiniu-maroniu al inimii e pe caldaramul cu piatra cubica al celebrei Mile Regale ce leaga in inima Edinburghului Resedinta Majestatii Sale in Scotia de castelul cetatii, traditia istorica fiind ca locuitorii urbei sa scuipe in acel loc, la intrarea in Catedrala St. Giles, in semn de dispret pentru raufacatorii urbei. In zilele noastre, e un gest purtator de noroc iar, in cazul fanilor lui Hibs, un motiv de luat peste picior rivalii din celalalt capat al urbei, care, initial, pe cand Hibernian era fondata un an mai tarziu, se opuneau aparitiei acesteia in peisajul fotbalistic: “Noi mai trecem pe-acolo sa scuipam pe Hearts”. Hearts, cum e alintata pe scurt Heart of Midlothian. Inimile.

Aceeasi tribuna Wheatfield. Nu prea are fata de Europa Cup

Aceeasi tribuna Wheatfield. Nu prea are fata de Europa Cup

De fapt, continuand mistoul, suporteri ai lui Hibernian mi-au spus sa ma grabesc sa vizitez Tynecastle, arena lui Hearts, nu de alta dar “va deveni curand supermarket Tesco”. Adevarul e ca dupa locurile 3 obtinute in 2003 si 2004 in Scottish Premier League, stramtorata financiar, Hearts a fost la un pas de a vinde stadionul pe care joaca din 1886, doar sosirea omului de afaceri lituanian Vladimir Romanov in februarie 2005 schimband datele problemei.

Armele din Tynecastle, pubul visiniu din colt. Aici se strang fanii de vita veche

Armele din Tynecastle, pubul visiniu din colt. Aici se strang fanii de vita veche

Fostul militar sovietic achizitiona initial 29,9% din club, acaparand 80% pana la finele respectivului an, pe cand, cu fraiele preluate, ii demitea pe rand pe George Burley, ex-international scotian, actualmente selectioner al “cimpoierilor”, si pe englezul Graham Rix. Chiar si in aceste convulsii, cu compatriotul Ivanauskas la carma, care n-avea nici el sa reziste prea mult, Hearts devenea vicecampioana in 2006, castigand la lovituri de departajare si finala Cupei Scotiei, dupa 1-1 cu Gretna, a saptea din palmares. Heart of Midlothian era primul club dupa Motherwell, din 1995 incoace, care sa sparga monopolul Rangers – Celtic al primelor doua locuri.

Urmati-va inimile, e indemnul clubului adresat fanilor, la casele de bilete

Urmati-va inimile, e indemnul clubului adresat fanilor, la casele de bilete

Asadar, din start, Romanov a fortat sa readuca “Inimile” in prim-plan, la gloria altor doua perioade fructuoase din istoria clubului pitit pe stradutele din preajma arterei Gorgie Road. La inceputuri, Hearts cucerea doua titluri nationale, in 1895 si ’96, plus de patru ori Cupa Scotiei, celelalte doua campionate castigandu-le in 1958 si ’60, in perioada lui Alfie Conn, Willie Bauld, Dave Mackay ori Alex Young.

Tribuna principala de la Tynecastle Stadium, cu sigla "Inimii de Midlothian"

Tribuna principala de la Tynecastle Stadium, cu sigla "Inimii de Midlothian"

Despre ultimul, asemuit cu Nureyev de englezul Jimmy Greaves, am citit in suplimentul sportiv al cotidianului The Scotsman, fostul star al lui Hearts fiind recreionat in ajunul finale Cupei Angliei, Chelsea – Everton, ca ex-jucator al “albastrilor” din Liverpool. In acele pagini era inserat si cliseul de arhiva cu managerul Alex Totten prezentandu-se in “fusta“ kilt pe banca lui Falkirk la ora finalei Cupei Scotiei din 1997, intr-o avancronica a ultimului act de pe Hampden Park, Rangers – Falkirk 1-0, saptamanile trecute.

Fotbalul scotian, inedit, cu o puternica pecete a locului si obiceiurilor, dar cedand nevoilor si intereselor economice, comerciale, financiare. Arena Tynecastle o fi ea veche, poate cea mai demodata dintre cele vizitate in Regat, cu 17.420 locuri inghesuite numai Domnul stie cum sub structurile metalice visinii contrastand cu biserica de pe colt si casele vechi din zona, insa magazinul de prezentare al clubului, din centrul comercial al “buricului” orasului, e ultramodern si cu de toate. Cu colajul vicecampionilor din 2006, cu elenul Fyssas ridicand Cupa, cu DVDul cu John Robertson si ale sale 9 goluri impotriva rivalei Hibs din totalul sau de 214, recordman all-time al lui Hearts, cu difuzarea la nesfarsit pe ecrane a unui succes cu 1-0 la “dusmana” Hibernian si mai ales cu tricourile de prezentare pentru noua editie de Europa Cup.

DVDurile cu golurile lui Robertson te intampina in magazinul lui Hearts

DVDurile cu golurile lui Robertson te intampina in magazinul lui Hearts

Caci clasandu-se din nou pe locul 3, pe podium, chiar cu sase puncte din cele 6 jocuri disputate cu marile Rangers si Celtic, Hearts se va alinia in competitia inlocuitoare a Cupei UEFA, si asta la carma cu un secui din Odorhei, Csaba Laszlo, nascut la 13 februarie 1964 si lansat la mijloc cu Progresul local.  Din Uganda, Csaba si-a ascultat inima si a raspuns apelului lui Romanov, preluand-o pe Hearts in 11 iulie 2008 si eliminand-o cu 2-0 pe Hibs din Cupa Scotiei chiar la Easter Road, exact dupa o jumatate de an, in 11 ianuarie ’09. Csaba isi urmeaza sufletul, cum frumos e sugerat fanilor intr-un poster de la stadion, “Follow Your Hearts”, si rasplata a venit sub forma titlului de Antrenorul Sezonului in prima liga.

O alta legenda a clubului, Willie Bauld, are "particica" sa din tribuna I

O alta legenda a clubului, Willie Bauld, are "particica" sa din tribuna I

Iar Romanov incearca sa prinda pasul cu reusitele echipei. Pe masa consilierilor locali e planul sau de a “roti” amplasamentul terenului de la Tynecastle cu 90 de grade, stramutarea tribunelor generand déjà reconstructia scolii locale pe cealalta parte a stradutei si convingerea locatarilor din sirul de cladiri de pe Gorgie Road, ce mascheaza arena ca o cutie de sardine, sa-si gaseasca loc, cu banii primiti, in alta parte, aproape de “Inimi”. Acolo, pe colt, e si visiniul pub “Tynecastle Arms”, iar peste drum, tot visiniu, “Robertson’s”. Al golgeterului. Cu vitrina anticariatului din preajma expunand cartea “Viata secreta a lui Laszlo, contele Dracula”.

Laszlo nu e conte, nici Dracula, ci pe podium cu Hearts

Laszlo nu e conte, nici Dracula, ci pe podium cu Hearts

Stand in fata vechii tribune principale a arenei Tynecastle, reconstruita in 1914 si cu acoperis inca de lemn, si incluzand sectiuni in onoarea lui Bauld si Robertson, imi spun ca Romanov va avea nevoie de mai mult decat cele 9 milioane, record, primite in 2007 de la Sunderland pe portarul Gordon, pentru a contura indraznetul proiect.

Iar Csaba va avea nevoie de mai mult decat un secret si de o mie de “Inimi”-Hearts pentru a rezista capriciilor balticului si a-i aduce pe “Maronii” macar in postura din 1965, cand, pierzand cu 2-0 si implicit si titlul, la media de golaveraj, in fata invingatoarei Kilmarnock, au fortat trecerea la departajarea prin diferenta de golaveraj. Hearts n-a mai fost de-atunci atat de aproape…

Pe ecrane, in magazinul clubului, Hibs - Hearts 0-1. Motiv de mandrie locala

Pe ecrane, in magazinul clubului, Hibs - Hearts 0-1. Motiv de mandrie locala

Hearts, castigatoare a Cupei Scotiei, la penaltyuri, in 2006. Ultimul triumf notabil

Hearts, castigatoare a Cupei Scotiei, la penaltyuri, in 2006. Ultimul triumf notabil

Reclame

Ziua 59. Cimpi filmeaza pe-ascuns la arene

februarie 18, 2009

Poti spune c-ai dat menire unei zile vizionand Gandhi, c-a meritat o alta lecturand „If”, acel daca al lui Rudyard Kipling, ca ai mai deslusit ceva incepand „Animal Farm”, nuvela satirica publicata de alias George Orwell in august ’45, ori daca ai dat o raita pe la gradina zoologica, in cautarea unor raspunsuri de natura existentiala.

Uneori insa, umorul electronic, surogat ce ne tine inlantuiti intr-o lume virtuala si ne muta minutele si orele vietilor noastre in fata unor afisaje infiintandu-se de la mii de kilometri distanta, iti poate macar salva o zi si smulge un prelungit hohot de ras.

Odată, o maimuţă din neamul anecdotic,
 Venind la sfat pe-o creangă de arbore exotic,
 A zis: Atenţiune! Sunt foarte afectată!
 Tot circulă o vorbă, deloc adevărată,
 Că omul ar descinde din buna noastră rasă.
 Ba chiar ideea asta îmi pare odioasă!
 Şi, zău, savantul Darwin, tot neamul ni-l jigneşte
 Când spune cum că omul cu noi se înrudeşte!
 Aţi pomenit vreodată divorţuri printre noi?
 Copii lăsaţi pe drumuri sau arme de război?
 Am inventat, noi, cipuri şi alte drăcării?
 Insemne sataniste, otrăvuri, şmecherii?
 Văzut-aţi pe vreunul, retras în jungla deasă,
 Ca să scornească arma distrugerii în masă?
 Tot ce lăsăm în urmă, când mai sărbătorim,
 E biodegradabil. Natura o-ngrijim.
 Iar omul otrăveşte, în fiecare zi,
 Păduri, câmpii, şi ape, şi zările-azurii…
 N-avem starlete porno sau dive-travestiţi,
 Şi, orişice s-ar zice, nu suntem troglodiţi!
 Cine-a văzut în hoardă la noi bolnavi mintali,
 Drogaţi, lacomi de sânge sau homosexuali,
 Escroci, bandiţi, gherile sau vreo tutungerie?
 În neamul nostru nobil nu vezi aşa prostie!
 Noi n-avem mafii crude în stirpea noastră-aleasă,
 Nici terorişti, nici dogme, nici luptele de clasă.
 Cât am bătut eu jungla, scuzaţi, n-am observat
 În obştea maimuţească vreun cocotier privat,
 Nici garduri şi nici paznici, nici pui murind de foame
 Sau omorâţi, în pântec, de aşa-zise mame.
 Urmând calea cea bună şi, evident, corectă,
 Adolescenţii noştri părinţii şi-i respectă.
 În ierarhia noastră, cum e firesc şi drept,
 Devine şef acela viteaz, agil, deştept,
 Capabil viaţa obştei s-o ţină, s-o păzească,
 De rele şi primejdii turma să şi-o ferească.
 Adesea şeful nostru îşi riscă mândra blană,
 Ca turmei să-i găsească loc de dormit şi hrană.
 Pe când, priviţi!, la oameni, ferească Domnul sfânt!
 Şefi sunt cei fără suflet şi fără de cuvânt,
 Corupţi, vicleni, jigodii, cu gura cât mai mare,
 Nebuni după putere şi după bunăstare!
 De turma lor n-au grijă nici cât un bob de mei,
 Contează doar averea şi înmulţirea ei.
 Nu veţi vedea vreodată, cât soarele şi luna,
 O minte de maimuţă dospind în ea minciuna.
 La om, tot ce înseamnă minciună, intrigi, ură
 Sunt legi de referinţă, a doua lui natură.
 Chiar dac-aş fi silită de vreun laborator,
 N-aş deveni vreun Iuda ori vreun informator.
 Şi iată înc-un lucru din lumea mea, frumos:
 La noi nu se întâmplă război religios,
 Nici sfinte inchiziţii, nici libertăţi în lanţuri,
 Nici chefuri după care să ne culcăm prin şanţuri,
 Nici ordine mondială, şi nici naţionalism,
 Şi nici vreo îndoială ce-aduce-a ateism.
 E-adevărat că omul, acest biped gunoi,
 Arată ca maimuţa, dar n-a descins din noi!

Norocul ei, maimuta din neamul anecdotic nu s-a dus la sfat pe-o creanga dupa ce scurtase din umbra, de pe o alta, cu o camera ascunsa, transhumanta la un meci de fotbal, altfel ar fi fost ea si mai afectata.

Se inghesuie oamenii spre stadioane, isi golesc buzunarele in magazinele de prezentare, se incoloneaza la porti, isi intorc toate buzunarele pentru bilete si tichete, isi aduleaza in cor idolii, ling o bere cand acestia se retrag din arena, apoi se inghesuie spre iesiri huiduind sau inaltand triumfator pumnul, se rasfira pe la casele lor, citesc clasamentele si contul subtiat de regele fotbal, asculta radioul si afla de favoritii lor busind Ferrari de bordura sau alt bolid in sant ori agresand sexual prin cluburi de noapte, se intreaba din banii cui isi permit vedetele asemenea lux, primesc telefoane de la amicii plangandu-se de raportul dintre pretul abonamentului transmisiei televizate a jocului si calitatea partidei, si se trezesc a doua zi la prima ora sa mai stranga un banut si din care talentatii sa se joace in nesfarsitele ore dintr-o saptamana cu cel mult 180 de minute de fotbal. Cerere si oferta. Paine si circ. Descendenti?