Posts Tagged ‘miscare’

Ziua 170. 2:45

Iunie 10, 2009

Nu e trei fara un sfert, nici dupa-amiaza, nici noaptea, ci a batut deja ceasul al unsprezecelea. E raportul dintre orele petrecute practicand activitati fizice sau sport si cele covarsitor mai multe consumate in fata monitoarelor TV ori PC, si ii priveste pe adolescentii englezi de gimnaziu. Statistica mai sugereaza o bomba cu efect intarziat, prezicand ca 90% din actualii scolari vor fi supraponderali la mijlocul acestui secol.

Veti spune poate ca nu ne priveste viitorul odraslelor insulare insa, in primul rand, Romania si alte tari central europene trase de maneca si aliniate in Uniunea Europeana copiaza cu sarg, mai de voie, mai de nevoie, moduri existentiale din Occident, imbratisand la gramada inclusiv metehne deloc demne de urmat ca sezutul in fata monitoarelor ori alimentatia necorespunzatoare, iar in al doilea rand nici in curtile scolilor noastre sau pe tot mai restransele spatii verzi nu vezi grupuri de scolari zbenguindu-se si bucurandu-se de miscarea in aer liber, adolescentii fiind insa probabil de gasit in fata acelorasi monitoare. Ca nu s-a publicat o statistica asemanatoare, care ar putea surprinde prin disproportia raportului, nu inseamna ca starea de fapt e mai roza in batatura carpatina. Dar destul cu retorica si sa citim ce spune o atleta campioana olimpica la zi. Nu maratonista Dita ci fondista Ohuruogu… 

La asemenea semnale de alarma, sectiunea de sport a cotidianului The Daily Telegraph a pus in lumina initiativa forului UK Athletics, in parteneriat cu sponsorul Aviva, de a angrena sub „umbrela” unei noi fondate Academii pentru tineret adolescentii cu inclinatie spre atletism, proiectul nefiind unul elitist, pentru marea performanta, ci incurajand scolarii spre terenurile sportive. Iar campania e sustinuta de nimeni alta decat Christine Ohuruogu, campioana olimpica en-titre in proba de 400 metri si care isi va apara titlul in 2012, in Londra natala, la un kilometru distanta de locul ei de nastere, dupa cum a subliniat Gareth A. Davies, ziarist la prestigioasa publicatie din capitala, intr-un dialog cu atleta de culoare.

Voi puncta cateva din remarcile si punctele de vedere ale Christinei, atat de binevenite intr-o societate in care adultii de maine ii vom avea asa cum ii crestem pe copiii de azi… Ohuruogu e de parere ca „avem o situatie de rezolvat in faptul ca tinerii nu se bucura de practicarea sportului si poate ca tine de felul cum le punem problema. Sportul te invata importante lectii de viata, ca spiritul de echipa, responsabilitatea pentru actiunile urmate, toate calitatile de care avem nevoie in viata. O existenta in lumea sportului n-are cum sa fie usoara, a practica un sport nu tine doar de miza pe propria-ti putere fizica, fiind nevoie sa i te dedici intrutotul, cu ardoare. Si ai nevoie de o baza de plecare, ce tine de pasiunea si indragirea sportului, a miscarii. Mai mult, indiferent de cat de dotat si abil esti pentru practicarea lui, esential este sa fii in stare sa iesi la antrenament fie ca e frig si ploios, fie ca resimti dureri”.

Ar mai fi nevoie de alte comentarii? Christine a atins miezul problemei si restul tine de abordarea fiecaruia.

Anunțuri

Ziua 131. Locul trei in Hyde Park

Mai 2, 2009

Ne-amintim de ticaitul ireversibil al secundarului si constatam caderea unei alte „frunze” din calendar in fiecare prima sambata dintr-o noua luna. Traditia s-a respectat si in 2 mai ne-am aliniat la startul cursei de Handicap, din preajma lacului din Hyde Park. Ora noua. Cer senin, soare primavaratec, turisti deja la plimbare. O placere.

Dupa cele doua ture ale lacului Serpentine, „am intrat” la un pas in urma lui Simon, lider in clasamentul general, respectiv dupa Sid, invingator al cursei. Colegii mei de club au aniversat prezente „rotunde”… Sid, 70 de starturi la Handicap. Simon, 40. Locul trei, cu un timp record personal pe cei 6,97 kilometri, 28:18, o medalie avand gravate raze de soare, aplauze si caldura sufleteasca. Un handicap marit, la 19 minute si 45 secunde, pentru data viitoare, pe 6 iunie…

Ziua 128. Vipuri, uituci, avioane si berze

Aprilie 30, 2009

„… Si ma rog de ce VIP? Cu ce sunt mai VIP cei 10-15 biciclisti decat restul biciclistilor?” Cam asa a pus pe buna dreptate punctul pe i unul dintre participantii la actiunea „Verde pentru biciclete”, desfasurata in centrul Timisoarei in sambata Pastilor Mici, nimeritele intrebari fiind adresate pe forumul online al respectivei initiative. 

Din punctul nostru de vedere, al iubitorilor pedalatului, sau dintr-o perspectiva sportiva, doar doua personalitati au  innobilat si dat greutate prin prezenta lor la start pelerinajului „Verde pentru biciclete”. Ar fi castigatorul Turului Ciclist al Romaniei, Dan Anghelache, devenit in 2007 primul roman triumfator in „bucla carpatina” dupa o asteptare de 10 ani, si mai ales multipla campioana olimpica la canotaj Elisabeta Lipa, care a cules salbe aurite la nivel mondial pentru Romania. Jos palaria in fata acestor doi campioni, adevarate very important person pentru „Verde pentru Biciclete”, si care au onorat actiunea cu entuziasmul lor pentru miscarea fizica in aer liber. Doua VIP si atat!

Insa cu exceptia necesitatii sublinierii prezentei lui Lipa si Anghelache, ne intrebam intr-adevar ce atata caz despre prezenta unor alte asa zise vipuri. Nu se mai invart rotile bicicletelor si nu mai putem deschide frigiderul in Romania fara a fi asaltati de acest nou si insidios cult de a promova la nesfarsit numele unor presupuse very important person, de fapt niste biete creatii ale comercialistei industrii mass-media?

Tot ceea ce a fost esential de mentionat despre „Verde pentru biciclete” tinea de initiativa in sine, a Fundatiei Bega si a altor organizatii cu caracter sportiv din Timisoara, de sprijinul excelent oferit de autoritatile locale, Politie si Politia Comunitara, de adunarea unui mare numar de inimosi la ceea ce s-a dovedit a fi o actiune reusita, la vremea buna si mesajul pozitiv al acestui pelerinaj ciclist in premiera.

Dar, cand colo, stirile locale de luni, desi au prins prima pagina a ziarelor, au fost de fapt un pomelnic al numelor respectivelor very important person. Te doare capul, nu alta, la ce s-a ajuns. Pai daca la asta s-a redus totul, putem sa inchidem pravalia. Orice scriber care cat de cat se respecta ar fi innodat un dialog cu unul dintre participanti, un non asa zis VIP, intrebandu-l ce l-a determinat sa sprijine initiativa, ce spera sa rezulte din actiunea lor si alte asemenea ecuatii…

In ziua imediat urmatoare evenimentului aveam norocul sa ma intersectez cu un lunguiet sir indian format de unii dintre participantii la „Verde pentru biciclete”. Toti unul si unul, oameni obisnuiti, ca tine, ca mine, reuniti intr-un pelerinaj ciclist spre estul Timisoarei, prin natura. Fara tam-tam, fara publicitate, doar de dragul sportului si al comuniunii „verzi” cu natura. O actiune normala, minunata prin simplitatea ei, cu oameni adevarati si nu tu asa zise VIPuri. Ceea ce nu s-a inteles in capul si penelul propagatorilor mass-media ai evenimentului este ca „Verde pentru biciclete” a fost insufletita si ridicata la rangul de prima pagina de prezenta in numar mare a pasionatilor de incurajarea mersului pe bicicleta, a acelor multi ilustri necunoscuti. Fara ei, initiativa ar fi fost inconsistenta prin prezenta doar a presupuselor asa-zise VIPuri. Dar se remodeleaza o societate prefabricata si acestea sunt pateticele reflexe… Ce trebuie taxate!

Cam asa am lasat in urma Timisoara. Cu senzatia ca am avut norocul si placerea de a participa la „Verde pentru Biciclete”, o initiativa minunata, dar din care unii atat au reusit sa concluzioneze… Ca a fost onorata de VIPuri. Asta a fost stirea zilei… Insiruirea numelor respectivilor. Mai sa fie. Noroc ca n-am cazut din sit la ilustra lor aparitie.

Pentru confirmare, un VIP mondial apare in poza de pe prima pagina a ziarului de limba engleza din Budapesta, Budapest Times. David Beckham in tricoul lui AC Milan, cu care a evoluat recent intr-un meci demonstrativ in capitala maghiara. Beckham e atat de „mare”, un megabrand mondial, incat a tinut prima pagina a presei budapestane de limba engleza. Ce bine! Pacat ca alte nume au tinut prima pagina si mai toate randurile legate de „Verde pentru biciclete”. VIPuri si VIPuri. Beckham pe prima pagina iar undeva dosit, in acelasi ziar, incidentul aviatic din Romania, urcat la rang de „stire VIP” de prezenta la bord, in zbor spre Iasi, a unui alt nume mult prea important cu sine si in ochii altora. Despre Dinamo in presa de limba engleza din capitala vecina. Ce poate face o barza! De parca altii n-ar fi fost in acel avion. Estimez ca nu s-ar fi facut atat tam-tam in presa romana, de unde subiectul a fost pasat mai departe, daca n-ar fi fost vorba de Dinamo.

Si apropo de avioane, stewardesa mai simpatica decat norma care ne-a vorbit survoland Europa spre Londra ne-a lasat la aterizare cu o glumita excelenta. „Iar daca aveti sesizari, accesati http://www.icantrememberwhatiamcomplainingabout.com” adica „Nu-mi amintesc despre ce vroiam sa reclam la adresa companiei aeriene”. Cu alte cuvinte, abtineti-va de la comentarii inutile. Pe buna dreptate, as zice, mai ales tinand cont de costul (inca) redus a numeroase zboruri. A fost buna poanta cu „nu-mi amintesc…”