Posts Tagged ‘minge’

Golul-bumerang al comercialismului desantat

octombrie 18, 2009

Scriam ieri de noul contract de sponsorizare pe tricouri smuls de Liverpool FC cu o banca, Standard Chartered, pe 20 milioane lire sterline anual, timp de 4 sezoane. Un purcoi de bani, intr-o intelegere cu o institutie dintr-o sfera parca total desprinsa de lumea reala. In schismul actual intre societate si banci, aduce cu un pact al fotbalului cu Diavolul.

Dar in fuga cu limba scoasa a cluburilor de frunte dupa mai multe si umflate surse de venit, o pista i-a jucat festa sambata lui Liverpool, in minutul 5 al deplasarii la Sunderland. Baloanele rosii comercializate in nestire de club, intre sutele de produse inutile cu insemnele clubului, parte a industriei de profil din lumea fotbalului, si care storc inzecit buzunarele microbistilor, capac la preturile biletelor si abonamentelor, au sfarsit din tribuna in teren.

Un tanar fan al lui Liverpool, detectat ulterior cu ajutorul numeroaselor camere de luat vederi, lansa nonsalant, in joaca, unul dintre aceste baloane. Din primele randuri ale peluzei de pe Stadium of Light, in gura portii ce a ajuns sa fie aparata de Pepe Reina.

Iar in minutul 5, mingea sutata de Bent, pe care Reina „plecase” cu intuitie si siguranta, a fost oarecum deviata, deturnata din traiectoria sa, in celalalt colt al portii… Balonul rosu, aflat pe directia sutului, a incurcat itele, a stat in cale, fiind atins de minge si de bocancul unui fundas „Cormoran”. O cacealma demna de Cascadorii Rasului. Ridicol si totusi cat de adevarat despre Circul cu Masti pe care cu seninatate (ori senilitate?) il inghitim.  

Ar fi trebuit sa fie minge de arbitru dar… n-a fost. 1-0, rezultat cu care s-a incheiat partida. Liverpool, invinsa de propriul balon, comercializat de club in fuga dupa incasari, cumparat de suporterul indragostit de echipa, cu gandul ca-i face un bine, ca o ajuta sa prospere.

Culmea ironiei, suporteri ai rivalelor rosiilor dau pare-se acum navala sa le cumpere baloanele. Cal Troian. Cu care si-ar da o sansa in plus… E buna de comedii negre.

Efect de bumerang. E dreptatea ironica, hilara, traznind din cer impotriva tot mai desantatului mercantilism din lumea sportului si a Premier League in particular.

Reclame

Oare cat de jos trebuie ca sunt „tricolorii”?

octombrie 7, 2009

Vizionam aseara optimea de finala a Campionatului Mondial de fotbal sub 20 ani si ma intrebam de ce nu e prezenta si Romania acolo. Intrebarea si-au adresat-o si comentatorii partidei transmise pe Eurosport. Intr-o oarecare masura si datorita unui fapt remarcat si subliniat de un invitat al emisiunii „Legile Jocului” de luni seara, la TEN, si anume ca baza materiala in suferinta a fotbalului romanesc nu inlesneste deprinderea corecta a lovirii si „imblanzirii” balonului de catre copii, la invatarea abecedarului jocului. Intr-adevar…

Pe terenuri desfundate sau denivelate, jucatorii de maine ai „tricolorilor” deprind cu metehne manevrarea mingii. La halal gospodari ai jocului in tara noastra, asemenea rezultate… Si acum, tineti-va bine!

Romania eliminata cu 0-12

Caci Romania a capotat lamentabil in grupa preliminara de calificare ce avea drept finalitate accederea la turneul final in plina desfasurare din Egipt. Patrulaterul s-a disputat in nordul Angliei, unde junii „tricolori” erau spulberati cu 6-0 de Albion, cu 4-0 de Belgia si cu 2-0 de Islanda. Da, 0-12, in conditiile in care in grupa s-au aflat si pescarii islandezi, buni amici ai lui Dinamo.

Acum imaginati-va ce-ar fi fost ca Romania sa onoreze cu prezenta in Egipt… Nu de alta dar Anglia, invingatoare la scor impotriva „tricolorilor”, a fost surclasata la randul ei in Tara Faraonilor, 0-4 cu Ghana. S-ar fi facut de ras ca Tahiti, ce a luat-o constant pe coaja nucii de cocos, cu opt la zero.

Vizionam asadar aseara optimea de finala opunandu-le pe Cehia si Ungaria, selectionate de care aminteam saptamana trecuta, pe aceeasi tema a impotentei federatiei noastre, in blogul „Cehia + Ungaria < Romania. Dar vizionati Mondialul?”, si am inteles de ce „tricolorii” nu s-au aflat intre cele 24 reprezentative calificate.

In primul rand, Cehia si Ungaria ajunsesera in Egipt gratie calificarii in semifinalele Campionatului European la aceeasi categorie de varsta, performanta intangibila pentru „tricolori”, spulberati in grupa preliminara a continentului nostru. Din nou, daca am face diferenta intre rezultatele unora si ale altora, ne-ar lua cu ameteala.

Cehii si maghiarii au dovedit deprinderea corecta a lovirii balonului iar Mate Kiss, in special, cu un mondogol de la 30 metri, o ghiulea a la Hagi ce a pulverizat particulele de aer intr-o miscare lipsita de rotatie a mingii. 1-0 in minutul 15. Echilibrul valoric a fost reliefat de egalarea survenita repede, gratie loviturii de cap a lui Jan Vosahlik: 1-1 in minutul 26. Asa s-a si terminat.

Ungaria, dupa prelungiri si penaltyuri contra vecinilor, in sferturi

In prelungiri, imediat, o alta centrare de pe dreapta a adus Republica Ceha in avantaj, in minutul 92, prin Michael Rabusic. Ca un facut, peste sapte minute, Ungaria a egalat si ea, prin capitanul ei, Vladimir Koman. Ce naste din pisica soareci mananca iar Vladimir e fiu de ex-fotbalist profesionist.

2-2 si lovituri de departajare. Unde Peter Gulacsi, salvand suturile lui Marecek, Moravek si Reznik, ultimul la moartea subita, a dovedit ca este o laudabila rezerva a lui Pepe Reina, la Liverpool. Cu numarul 42. Baietii lui Sandor Egervari, triumfatori cu 4-3 si asteptand sfertul de finala de vineri, contra Italiei, la Suez, desi tocmai nouarul Krisztian Nemeth, vedeta achizitionata tot de Liverpool, si-a vazut a cincea lovitura a maghiarilor salvata de Vaclik. Asadar macar o selectionata europeana in semifinala, daca nu chiar doua, depinzand de traiectoria Germaniei, fata in fata in optimi cu dezinvoltii ghanezi.

Iata-i pe invingatori, cu cluburile de provenienta… Gulacsi (Liverpool) – Kiss (Gyori), Szekeres (MTK), Presinger (Videoton), Szabo (Paksi) – Gosztonyi (MTK), Futacs (Werder Bremen), Koman (Bari), Simon (Szombathelyi) – Dudas (Gyori), Nemeth (Liverpool). Au mai intrat Andras Simon (Liverpool; imprumutat Cordobei), Zambo (Gyori) si Balajti (Diosgyori).

Ungaria, cu trei baieti inhatati de Liverpool, in sferturi de finala. Anglia, eliminata din grupe. 0-4 cu Ghana, 0-1 cu Uruguay si 1-1, tras de par, cu Uzbekistan. A se citi egaland-o in minutul 88, prin Alex Nimely, de la Manchester City. Un punct, un gol cand calificarea se disipase si o intoarcere in insula. Explicatia ar putea veni si tocmai din aceste importuri de tineri jucatori din toate zarile. De cand cu sosirea lui Arsene Wenger in Albion, insula n-a mai avut tarmuri. S-a facut una cu continentul, s-a globalizat. Fabregas a luat calea Arsenalului la 16 ani, de la detinatoarea la zi a Champions League, CF Barcelona. Cati altii n-au luat calea Albionului, de la grupari inzecit mai mici!?

Anglia: prea multe importuri, neconvocari, terenuri desfundate si antrenori depasiti

O alta problema a Albionului ar putea ramane acea deprindere defectuoasa a lovirii mingii, de care aminteam in privinta Romaniei. Cu atatea ploi, destule terenuri desfundate, innamolite. Circumstante atenuante. Caci altfel, bani ar fi din belsug in insula, pentru intretinerea unor gazoane de Doamne Ajuta. Cum ti-i cresti, asa ii ai…

Si ar mai fi antrenorul. Nimic rau cu Brian Eastick, dar ma indoiesc ca dumnealui are in maneca bagajul tehnico-tactic deosebit de variat, cu artificiile de rigoare aplicabile la turnee finale, posedat de selectionerii unor reprezentative ce tind sa se impuna si la alte categorii de varsta. Deja de la sub 20 de ani, Anglia invata lectia amara a inclinarii steagului. Cu o deprindere perfecta a esecului, eliminarile la seniori nu mai sunt de mirare. Eastick e de scoala veche, cea cu mingi lungi si „focul la ei”, practicata pana mai ieri in Albion. Un tehnician care a activat intre aceste limite nu se poate schimba in preajma retragerii, doar prin sosirea in insula a unora ca Wenger sau Mourinho. O fi activat el la academiile lui Birmingham City, in perioada cu Trevor Francis manager, si la Newcastle United, pe vremea lui Sir Bobby Robson, plus ca secund la tineretul Republicii Irlanda, in umbra lui Don Givens, dar n-avea experienta de turneu final. Caci, in calitate de secund al lui Brian Hamilton la reprezentativa Irlandei de Nord, n-a avut parte de bucuria calificarii…

Faceti o combinatie a acestor factori, plus a faptului ca marile cluburi n-au cedat reprezentativei jucatorii de lot, ca Gibbs si Wilshere, de la Arsenal, Stanislas si Sears, de la West Ham, Welbeck, de la Man United, Scott Sinclair, de la Wigan, Sturridge, de la Chelsea, ori Carroll, varful lui Newcastle, si aveti explicatia eliminarii rusinoase a uneia dintre cele 6 reprezentante ale Europei. Unica necalificata din grupe. 1-6 ca la tenis. Dar Romania, cu 0-12?

De fapt, dintre neconvocatii citati mai sus, unii au fost deja imprumutati ori pasaportati, semn ca primele indicii ale nu foarte bunei lor acomodari intre profesionistii seniori le-a dat de gandit antrenorilor. Zola l-a trimis pe Sears la Palace iar Chelsea pe Sinclair, la Wigan. E drept, si Beckham era trimis de Sir Alex Ferguson la Preston North End, scotianul avand poate o premonitie ca se va folosi candva chiar de un bocanc pentru a-l trimite pe David in Victoria lui.

Dar de ce n-au fost unii deplasati in Egipt, tocmai ne-am lamurit. Nationala de tineret sub 21 ani, antrenata de Stuart Pearce, tocmai a jucat in preliminariile C.E. 2011, vineri seara, pe Ricoh Arena din Coventry, in fata a putin peste 20.000 spectatori, cu cativa dintre jucatorii tocmai amintiti in teren. Gibbs si Wilshere au inceput jocul, la fel ca Theo Walcott, un alt „Tunar”, insa inlocuit la pauza. A mai fost si numitul Carroll, chiar marcator, iar Welbeck a intrat pe final. Anglia s-a impus, cu 6-3 in fata Macedoniei, dupa 2-0 in 30 de minute si 3-3 dupa o ora de joc, desprinderea cu o „dubla” reusind-o in ultimele 5 minute Zavon Hines, descoperirea lui Zola la West Ham. Cu un 2-1 in deplasare in aceeasi Macedonie si un recent 1-1 in Grecia, Albionul poate aborda increzator in noiembrie jocurile cu celelalte adversare din grupa, Portugalia (acasa) si Lituania (in deplasare).

La sub 19 ani, Albionul a ajuns macar in finala Europei

Ca o completare, Eastick gestiona in vara si prezenta Angliei la turneul final al C.E. sub 19 ani, unde beneficia de cateva nume strecurandu-se ici colea in formulele de start din Albion. Un Dan Gosling la Everton, de exemplu. 1-1 cu Elvetia, apoi 2-2 cu Ucraina, unde s-a desfasurat turneul reunind 8 selectionate, fiind egalata de ambele, si-apoi un 7-1 cu Slovenia. In semifinala cu Franta, acelasi Nathan Delfouneso de la Aston  Villa a reusit o „dubla” in prima repriza de prelungire, devenind golgeter al turneului, cu patru reusite, si calificandu-i pe insulari in finala contra gazdelor, ce-i invinsesera tot cu 3-1 pe sarbi.

In ultimul act, cu Welbeck de la Manchester United in formula de start, Anglia a cedat cu 2-0, Ucraina devenind campioana europeana la categoria sub 19 ani. Dar roata morii se invarte si zilele urmatoare, intr-un patrulater in Slovenia, Anglia se va alinia in grupa preliminara de calificare a editiei de anul viitor, din Franta. Insularii vor da piept cu Slovenia, Finlanda si Slovacia. Interesant insa de vazut cate cluburi vor fi dispuse, ca si in cazul turneului egiptean, sa le dea „verde” junilor. M-as mira ca Jack Rodwell de exemplu, de la Everton, sa figureze in lotul lui Noel Blake…

Ziua 68. Fotbal pe teren de kilometri

martie 2, 2009

Un cu totul altfel de fotbal. In ultima marti din februarie, anual, un traditional festival fotbalistic rezistand de secole starneste pasiunile maselor largi. Se numeste „Shrove Tuesday”, se joaca si in comuna Ashbourne din comitatul Derbyshire, in centrul insulei, terenul consta in cei peste 5 kilometri ai locului, cu toate formele sale de relief, mingea e migalos pictata si inscriptionata Ashbourne Royal Shrovetide, lovitura de incepere e data la doua dupa-amiaza de primarul localitatii, portile, separate de 3 mile, sunt de fapt impletituri inverzite, iar jocul se sfarseste cand… da Domnul.

Traditia in Ashbourne e ca partida sa opuna Uppies si Downies, mai explicit consatenii din susul comunei contra celor din vale. Participa toti locuitorii, cu mic, cu mare, in straie de strada si avand larghetea de a alege cand sa participe la joc si cand sa se retraga. Pe inserat, pentru cei mai slabi de inger.

Invingatoare e echipa care duce mingea din centrul comunei la poarta adversa. Doar in sac ori mijloace de transport sa n-o care, altfel, restul procedeelor, mai ales prin meleu, fiind acceptabile.

Dupa se lasa cu snoave si bere. Dar evenimentul nu e unicat. In chiar prima zi a anului, la Kirkwall, in insulele Orkney, baietii iau startul la 10.30 iar barbatii la unu, intr-un eveniment identic. Doar daca 1 ianuarie e o duminica, jocul s-ar disputa in ziua urmatoare. Urmeaza cei din Haxey Hood, tot din nordul Albionului, in 6 ianuarie, de departe insa Shrove Tuesday, in februarie, fiind data favorita in calendarul anual al festivalului fotbalistic.

De toate sunt 24 de jocuri, cei din Kirkwall evoluand si in ziua de Craciun! Nici studentii de la colegiile din Eton, Harrow si Winchester nu se jeneaza sa sa imbranceasca si murdareasca intru impingerea unei mingi spre tinta, renumit fiind jocul „”la zid”, Wall Game, practicat de Eton College de Sfantu Andrei.

Fotbalul de masa din Ashbourne a atras la fata locului, in perioada interbelica, pana si echipe de filmare de la Paramount si BBC, plus sute de spectatori veniti din diverse parti, mai ales de cand localitatea a aparut indre destinatiile caii ferate din North Staffordshire, in 1852. Un cantec celebrand evenimentul a fost compus in 1891 iar de 11 ani Shrove Tuesday din Ashbourne beneficiaza si de o platforma special construita in comuna, drept loc de start al partidei.

In cartea publicata in acest deceniu de Hugh Hornby, Uppies and Downies, radiografiind acest festival al jocului de masa practicat din Insulele Shetland pana pe coasta sudica a Angliei, este  prezentata si o fotografie cu Printul Charles, oaspete de onoare in 2003 la celalalt eveniment de acest gen din Ashbourne, Ash Wednesday, disputat in ziua imediat urmatoare meciului Shrove, purtat fiind pe umeri de localnici.

Fotografii cu baieti vigurosi imbibati de noroi, cu mingi mari si grele, cu incrancenarea din meleuri dar si cu zambete de satisfactie. Cupe si bere. Iar anual evenimentul e punctat de mass-media, ca o aducere aminte ca spectatorii de la jocurile profesionistilor si telespectatorii de fotbal pot deveni la randul lor participanti de ocazie intr-o sarbatoare a tuturor. Poate parea primitiv dar coeziunea comunitatilor locale cu astfel de evenimente e unsa…