One more step: pasul ratat

Olympique a asteptat cu mari sperante dubla cu Bayern, asa cum aveam sa descopar in Lyon pentru <Fotbal vest>, insa acel One More Step a fost ratat fara gol marcat…

Steagurile sunt infasurate insa nu-i greu de ghicit pentru cine flutura. Suntem in fata garii Lyon Part Dieu, cu putine minute inaintea semifinalei Internazionale – Barcelona. Un penultim act sub spectrul drumului facut de catalani cu autocarul, flancat de limuzine ale fanilor.

« La cum au jucat cu Arsenal la Londra, catalanii ar putea castiga si cu 3-0 » imi spune unul dintre fanii lionezi, celalalt tanar, prietenul sau, stramband insa din nas a neincredere. Dupa care mai sorb din berea Desperados si se ridica de pe banca. « Vom vedea… Oricum, mergem sa vedem meciul iar apoi o apucam cumva spre Munchen, cam ca fanii Barcelonei… Cum putem…”

Cenusa vulcanului islandez intrerupsese lejera si de-a gata obisnuinta europeana de a zbura de ici colea iar parcursul suporterilor francezi din zona Rhone Alpes spre Bavaria nu face exceptie. La standul de ziare, L’Equipe iti sare in ochi sub aceeasi nota, « Pe un vulcan », titlu mare punandu-i fata in fata pe ex-marseillezul Ribery si Sidney Govou, de-o parte si de alta a unei eruptii. Atotputernica Mama Natura ne pune o vreme in bancile noastre…

Dar fotbalul continua si asa, pe limba sa universala. « One More Step » e inscriptia de pe tricourile expuse in magazinul de prezentare al lui Olympique din Part Dieu, referindu-se la aceasta penultima treapta semifinala. Inca un pas, intr-un mesaj in limba engleza, la Lyon, pe trusourile clubului francez. Si fularele agatate in preajma se refera la acelasi pas, urias dar nu imposibil, in fata bavarezilor. Dupa cum i-am mirosit pe fanii band Desperados, disperarea e mare ca ros-alb-albastrii sa reajunga la Madrid.

Pe ecranul din magazin, secvente din precedenta campanie a lionezilor, din alte calificari obtinute in fata lui Real, si un anume Benzema in trusoul gruparii franceze. Un semn foarte incurajator, as zice, sa cedezi un star al echipei si totusi sa te califici in dauna cumparatorilor. Daca s-a putut cu madrilenii, fara Benzema pentru Olympique, de ce nu s-ar putea la o adica si in fata Bayernului cu tot cu Ribery !? Raspunsul, zilele astea…

Vor deschide francezii vinul ? Citesc ca Beauchateau este una dintre cele 5-6 « le meilleur » marci de vin din regiunea Rhone Alpes, cotata la 3 stele, si imi imaginez ca Desperados ar fi inlocuit cu acest « cel mai bun » vin in cazul acontarii biletelor pentru finala.

In fata magazinului, ca un alt exemplu al bulversarii transportarii sportivilor la competitii, trupa de ciclism Cofidis, asteptand trenul, inconjurata de bagaje si echipamente. Ciclismul, la el acasa in Hexagon, poate chiar mai mult decat regele fotbal, vicecampion mondial la zi dar cu destui opinand ca Franta n-ar merita sa-si apere in Africa de Sud pozitia castigata in vecina Germanie. Asta mi-o spune Mahmoud, cu care intru in vorba intre fazele jocului de Champions League.

« Fara hentul acela, poate ca Franta nu s-ar fi gatit acum de Mondial ». Si il ascult cu atentie pentru ca tanarul de origine somaleza a figurat candva in grupele de juniori de la FC Zurich, pana ce mama sa l-a trimis, in pereche cu surioara, la studii in Albion. Burta pe carte, mingea deoparte. « Imi aduc aminte cum Kobi Kuhn chiar ne lua la dumnealui acasa, sa gustam ceva si sa vorbim despre fotbal si viata in general. Ne era ca un tata, noua, tinerilor jucatori. Iar tinerii din lotul Elvetiei ar putea face o figura frumoasa in Africa. Le tin pumnii stransi”. Asadar limbajul fotbalului e universal. Fapt de care ma convingeam zilele astea, intr-o altfel de transbordare modificata tot de eruptia vulcanului, cu un austriac pasionat de schi, Matthias, dar care a amintit ca Innsbruck inseamna chiar si… fotbal.

Finalmente, am ramas putin surprinsi la deznodamantul de la Milano, mai putin surprinsi la cel munchenez, iar retururile vor alunga ceata. Cert e ca finala nu va mai fi onorata de cluburi din Albion, formatii cu toti francezii ori spaniolii lor, asta pentru prima oara din 2004 incoace, fapt mult mai surprinzator pentru Mahmoud. « Nu stiu dar Premier League imi pare cea mai tare din Europa ». Asa o fi dar evidenta e acum alta…

Interesant e ca Franta in general si Lyon in particular nu sunt inundate vizual de acest One More Step. Nicaieri afise sau postere in schimb reclame publicitare la jocuri din liga nationala de baschet masculin sau la Internationalele de Gimnastica ale Frantei. Si ma gandesc la aceasta abordare sanatoasa a lucrurilor, mai democratica as zice. Mai ales comparand cu frenezia cu care se pedaleaza in Romania aproape numai pe fotbal, ca un inceput si sfarsit al mai tuturor lucrurilor.

La fel si la Paris. Cosmopolita capitala e un evantai pentru toate gusturile, cu tot ce-ti pofteste inima, si gasesc o explicatie contraperformantelor lui Saint Germain atat pe plan national cat si in eurocupe. E greu sa iesi in evidenta, sa fii buricul targului, intr-o capitala renumita pentru cultura sa, pentru multe alte fatete ale vietii. Trenurile de mare viteza leaga Lyon de Paris in doua ore si cateva minute dar distanta e intr-adevar mult mai mare, si in plan fotbalistic, unde Olympique parca a dat buzna la masa si a smuls, de-acolo, din inima Frantei, deci din mijlocul mesei, acea fata frumos brodata si aranjata dar inlocuita cu una a mileniului trei.

In ultimii ani, titlul a fost pastrat pe Rhone iar sperantele parizienilor s-au dus pe apa Senei . Fapt valabil si in aceasta editie, mai ales dupa deznodamantul de sambata seara, de pe Parc des Princes. PSG a facut doar 1-1 cu Rennes, deloc incurajator inaintea ultimelor patru etape ce vor decide calificatele in eurocupe. Unu – unu care ne duce cu gandul la un alt 1-1, mult mai celebru, discutat si contestat, inregistrat tot in Paris, in returul acelui baraj de pomina din noiembrie. S-a intamplat insa nu in sud-vest, pe vechiul Parc des Princes, ci in nordul capitalei, pe Stade de France.

Acolo si-a luat Franta biletele africane, meritat sau nu, si nu multe mai sunt saptamanile pana la descinderea « Cocosului galic », cu tot cu « englezii » sai, in Africa de Sud. Cat despre deznodamantul acestei ultime trepte in Champions League, Lyon mai are de asteptat doar cateva ore. E o senzatie de acum ori niciodata…

Sau sa fie oare vorba de un deja-vu ? Dupa expresia chipurilor fanilor din Part Dieu, inclin sa cred ca au vazut deja destule. Campioni in Hexagon dar descurcandu-se mai greu spre Mont Blancul fotbalului european.

Reclame

Etichete: , , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: