Ziua 176. Pearce ‘urmas’ dupa reteta Eriksson – McClaren?

Anglia a inceput cu o victorie neconvingatoare turneul final al C.E. de tineret din Suedia dar ziarele insulare au preferat sa vada plinul paharului, remarcand ca selectionerul Stuart Pearce a mentinut ‘corabia’ pe linia de plutire, cu inlocuiri si permutari pe post inspirate, in conditiile in care Albionul a evoluat inca din prima repriza in doar 1o oameni.

Michael Mancienne, fundasul lui Chelsea rodat si la QPR, a dovedit ca tracul a ramas aceeasi problema a Angliei la debutul la turneele finale, fie ca e vorba de seniori ori garnitura de tineret. Si a aratat ca mai e drum lung pana la a emula prestanta tipicilor fundasi centrali ca brazii slefuiti de englezi pentru echipa reprezentativa. Mancienne, mulatrul cu freza sofisticata, i-a luat de fapt locul jucatorului de culoare Nedum Onuoha, fundas central care si prelua banderola de capitan la precedentul turneu final, si cu care Micah Richards ar fi refacut cuplul de la Manchester City.

Dar chiar si fara Mancienne, Albionul a trecut peste socul de a fi egalat de Finlanda din lovitura de la 11 metri acordata pentru … placajul de rugby al tanarului lui Chelsea, tocmai Richards aducand victoria cu 2-1, ‘cap’ glont in urma unui corner.

Anglia n-a excelat ci a oferit ceea ce s-ar fi asteptat probabil realistii. Nu prea mult dar totusi suficient… Opinand ca mai are drum lung pana departe, presarii i-au dat totusi credit lui Pearce, pedaland pe ideea ‘ungerii’ fostului fundas stanga al nationalei in postul ‘mare’, dupa posibila despartire de Fabio Capello, care ar putea surveni la anul, dupa turneul final al C.M.

Acesta este planul federatiei engleze, de a-l ‘impinge’ usor pe Pearce in scaunul lui Capello, dupa ce va fi dobandit suficienta ‘stiinta’ de la abilul italian. Ca lucrurile vor curge spre acest deznodamant a devenit evident odata ce Capello l-a cooptat in stafful sau exclusiv italian, la putine luni de la numirea sa la carma Angliei, semn ca selectionerul din peninsula si federalii de la Londra au batut palma in privinta succesiunii. Pearce s-a aflat pe banca tehnica a Angliei de la acea chemare la arme adresata de italian, si nu doar cu rol decorativ sau pentru impacarea sentimentelor nationaliste, de mandrie, a insularilor, ci pentru a ‘prinde’ mersul lucrurilor. Mai mult, conducand nationala de tineret, Pearce si Capello au fost remarcati conlucrand indeaproape, si nu doar la impartirea selectionatilor, care-unde sa fie cooptat, parteneriat care a functionat mai bine decat in precedente mandate.

Ar fi insa o mare problema. Federatia cu sediul in Soho Square a mai incercat figura acomodarii unui autohton cu rigorile fotbalului nu doar continental, in umbra unui selectioner strain, si cand Sven Goran Eriksson si-a incasat multele zerouri de la KLondra. Atunci, planul l-a vizat pe Steve McClaren. Si stim cu totii ce a iesit… McClaren n-a fost pregatit de o asemenea provocare si Albionul a ‘sarit’ turneul final european de la poalele Alpilor. Atat de convinsi de necesitatea numirii unui autohton la carma nationalei, federalii repeta acum figura, cu Capello in rol de tutor si Pearce pe post de ‘invatacel’.

Similitudinile sunt evidente. Ca si McClaren, Pearce n-are multi ani de manageriat in fotbalul de club, ba chiar cu mai putin succes decat demisul din toamna lui 2007. Macar McClaren a fost asistentul lui Ferguson, la United, si a cucerit cu Middlesbrough trofeul Cupei Ligii. Asta pe cand Pearce, la debutul pe banca, interimar, a retrogradat cu condamnata Nottingham Forest, si n-a facut mare lucru nici la Manchester City.

Plusul in favoarea lui Pearce ar fi ca i s-a dat un rol ‘principal’ pe mana, fie si la nationala de tineret, unde raspunde de toate, de la selectionari si pana la supervizarea antrenamentelor. E la carma…

Zilele acestea, cu Anglia lui Pearce dand piept cu Spania si Germania, in grupa C.E. under-21, pot oferi niste prime indicii in privinta potentialului lui Pearce ca manager de lot national. Senzatia evidenta e ca ‘Psycho’ nu e pregatit si uns cu toate alifiile pentru un asemenea post, dar speranta moare ultima, mai ales cand e vorba de entuziastii englezi. Dorinta, cu carul. Putinta? Indoielnica.

Timpul ne va da raspunsul corect. Dar Anglia s-a fript cu o asemenea varianta, chiar la precedenta incercare. Si senzatia we ca din noul val nu rasar antrenori de calibrul unui Sir Bobby Robson sau chiar Roy Hodgson, pe care, iata, englezii abia acum il redescopera drept ‘bun’, la carma lui Fulham, dupa ce a impresionat pe continent dar n-a fost luat in serios in insula.

Etichete: , , , , , ,

Un răspuns to “Ziua 176. Pearce ‘urmas’ dupa reteta Eriksson – McClaren?”

  1. mariusfrancisc Says:

    Cine era Sir Alf Ramsey in ’66 cand l-au pus antrenor la nationala? Bine, promovase in doi ani consecutiv dar nu se ridica la inaltimea postului. Numai cand auzi Stuart Pearce ti se face pielea de gaina gandindu-te ce stanca a fost pe teren, ce tackling si ce daruire avea… Viata de antrenor inseamna si eleganta, diplomatie, tact, calitati pe care nenea Pearce nu stiu daca le poseda. Pentru binele fanilor englezi sa speram ca institutia de pe Soho Square va avea mai multa inspiratie de data aceasta.

    Cateva cuvinte si despre Roy: Am vazut pe Fulham sezonul trecut si mi-a placut ca echipa.Mi-au placut stilul, mentalitatea, atitudinea si entuziasmul ei. Se cunoaste mana antrenorului. Ce sa mai, omul sfinteste locul!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: