Ziua 50. Daca e marti, e Brazilia

Odata precedentul creat, nimic nu mai opreste agentiile de impresariat sportiv, federatiile nationale, diversii sponsori si televiziunile sa unga tot mai bine rotile stramutarii unor jocuri amicale inter-tari pe terenuri neutre. Londra e de ceva ani buni gazda a Braziliei. Daca galben-verzii nu danseaza samba intr-un 1-1 pe Wembley cu gazda Anglia, in iunie 2007, atunci devin la randul lor gazde in Albion, dar in fieful lui Arsenal, Emirates Stadium. Gilberto Silva a facut cariera la „Tunari” iar Brazilia pare a fi echipa adoptata de nordul Londrei.

Au mai fost ele amicaluri si cu Argentina, Portugalia sau Suedia la Emirates, asa incat Brazilia – Italia in Londra chiar n-a mai mirat pe nimeni. Ultimele doua campioane mondiale, duelandu-se amical pe taram insular. Mistocarii vor spune ca sud-americanii simuleaza cel mai bine ambianta neutra a unui turneu final jucand departe de tara, in Anglia, insa am un fix cu aceasta incolacire insidioasa a fenomenului partidelor amicale disputate in alte tari decat ale combatantelor cu pricina. As mai zice daca Jamaica ori Nigeria si-ar muta cortul la Loftus Road ori Craven Cottage, cum s-a mai intamplat de fapt, tinand cont de largile lor comunitati pripasite in Albion.

Dar Brazilia e totusi Brazilia. Nu poti comprima ditamai tara, s-o muti cu simbolul ei national, fotbalul, peste Atlantic, doar pentru ca toti Robinho si Ronaldinho joaca in Europa, doar pentru ca brazilienii cu bani in buzunar se vantura pe continent si asa mai departe. Globalizare, globalizare dar pana unde? Pana cand domnul spectator si telespectator va uita cu adevarat unde e Brazilia si care-i sunt granitele, agitand in schimb in delir un stegulet pan-continental ce-i va fi fost infipt in pumn cu sfatul sa fie un docil si fervent sustinator al marii familii globale din noua oranduire a lucrurilor.

Astept primul meci al „tricolorilor” in varianta globalizata, sa zicem in Dominicana, caci acolo e soare si cald si brunete cu buricul gol, sfarcul in vant si evantaie cat Casa Boborului ce pot sa-i inlature damful dar sa-i intretina setea de una mica si rece, cu gheata. Asta daca nea Mitica e de acord sa mute pentru o zi pe nisip umbrela lepefe ce acopera toate Gloriile, cainii si fostele sau actualele Politehnici.  Fotbal pe toate meridianele. Football la kilogram.

Etichete: , , , , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: