Pe coordonate superioare, Spurs e la ora adevărului

Fani spre meciul de Cupa Chelsea - SpursFani mergând la Stamford Bridge pentru jocul Chelsea – Tottenham, din Cupa Angliei 2006-2007. Cele două londoneze îşi vor disputa în februarie finala Cupei Ligii.

Anul trecut, în martie, Tottenham Hotspur scăpa printre degete o calificare în Cupa Angliei în deplasare la Chelsea, fiind egalată la trei, de la 3-1. În rejucare, la White Hart Lane, Mourinho l-a eliminat însă pe Jol. Da, lusitanul Jose Mourinho era încă la cârma lui Chelsea iar olandezul Martin Jol la timona lui Spurs. În toamnă însă, cei doi tehnicieni au căzut pe rând. Iar suporterii au deplâns despărţirile.

I-au scandat numele, susţinându-l, au afişat bannere de încurajare, şi ce n-au făcut fanii lui Tottenham Hotspur pentru a-i determina pe conducătorii clubului să nu renunţe la Jol. Dar nu iese foc fără fum. Comolli, mâna dreaptă a lui Levy în fruntea lui Spurs, fusese văzut prin Sevilla. Nu în scopuri turistice, ci pentru a-l ademeni pe Juande Ramos, dublu câştigător al Cupei UEFA cu andaluzii. Jenant şi aproape strigător la cer, Jol a fost trimis la plimbare iar spaniolul, cu cunoştinţe limitate de limba engleză, a fost înscăunat rapid. Fanii încă fumegau la maniera de debarcare a olandezului dar nu şi-au aruncat necazul în spinarea noului venit. I s-a dat timp. Şi încredere. Va ieşi oare ceva? Ar fi cazul, altfel conducerea ar avea de dat nişte explicaţii.

Ei bine, se pare că Juande Ramos deţine o cheie câştigătoare, din moment ce Spurs a izbutit în sfârşit, la cea de-a 22-a încercare, ceea ce predecesorii săi nu reuşiseră, şi anume să o învingă pe Arsenal. A fost 5-1 în returul semifinalei Cupei Ligii, de marţi seară, un succes zdrobitor, venit după o remiză pe Emirates în care Spurs fusese ghinionistă să nu încheie în avantaj cu 1-0.

Curios, Tottenham dăduse peste ani de Arsenal în competiţiile knock-out de fiecare dată în semifinale, iar balanţa trebuia cumva cât de cât redresată. Acum e… doi la patru. Iar Tottenham merge pe Wembley, pentru finala de luna viitoare, tocmai cu deţinătoarea la zi a trofeului, Chelsea. Spaniolul Juande Ramos contra israelianului Avram Grant. Doi antrenori care au preluat hăţurile abia în toamnă şi-au ghidat echipele spre prima finală a actualei ediţii. În campionat, cei doi s-au duelat deja în 12 ianuarie, Grant câştigând cu 2-0 la Stamford Bridge. În competiţiile K.O., pe Wembley va fi însă un moment de graţie pentru fanii cu memorie de elefant. Suporterii lui Chelsea îţi vor repeta mereu că rivalitatea ascuţită dintre grupurile de susţinători s-a iscat la finala Cupei Angliei din 1967, câştigată de Spurs cu 2-1. „E momentul revanşei! De când aşteptăm o asemenea ocazie” a exclamat un fan al lui Chelsea în chiar prima intervenţie a emisiunii radiofonice interactive difuzată de BBC Radio 5 după semifinalele acestei săptămâni. 

După ce s-a calificat din sferturi administrându-i primul eşec pe teren propriu în acest sezon lui Manchester City, 2-0 graţie lui Malbranque şi Defoe, Spurs a trecut şi de Arsenal, pentru un ultim act cu Chelsea. Dar până la finală, Juande Ramos este în faţa unui alt moment al adevărului.

Duminică de la ora 2GMT, în meciul vedetă al turului IV în Cupa Angliei, campioana en-titre Manchester United, relaxată în această săptămână într-o excursie în Peninsula Arabică, lăsată cu fotografii pe cămile sau cu şeici, va primi la Old Trafford vizita lui Tottenham. Sir Alex Ferguson contra Juande Ramos. Ăsta da duel! Iar dacă spaniolul l-a eliminat din sferturile Cupei Ligii pe Eriksson, tocmai la Manchester, de ce n-ar spera oare la ceva similar, în 16-imile FA Cup?

Ar fi modalitatea ideală de a serba exact trei luni de la preluarea postului. În 27 octombrie 2007, Ramos spunea prea puţine la prezentarea sa în faţa presei. Vorbeau de la sine triumfurile în Cupa UEFA, unul dintre ele, cu 4-0 în faţa ex-selecţionerului Angliei, McClaren, celălalt, după ce trecuse în prealabil şi de Spursul lui Martin Jol. În 27 ianuarie, o surpriză pe Old Trafford ar spune totul. Bookmakerii de la Ladbrokes ştiu însă ei ce ştiu, cotând relativ ridicat, la 13/5, o eventuală calificare a nord-londonezei. Dar şi în turul precedent, la mijlocul săptămânii trecute, Spurs se calificase tot în deplasare, şi tot în dauna unei prim-divizionare: 1-0 la Reading.

Ramos şi Tottenham pot fi aşadar optimişti, cu o doză de circumspecţie. În fond căpitanul Robbie Keane a atins recent „cota” de 100 de goluri pentru club, Dimitar Berbatov pare a fi îndulcit să rămână la White Hart Lane de ascensiunea recentă a echipei, până şi în campionat Spurs prinde viteză iar mijlocaşul Jenas are parcă aripi, într-o perioadă când Capello e pe punctul de a finisa prima sa listă de convocaţi la lotul naţional. Circumspecţia ar veni fără îndoială din faptul că finalista ediţiei trecute, Manchester United, nu se vrea eliminată acasă şi din Cupa Angliei, cum s-a întâmplat ruşinos în toamnă în Cupa Ligii: 0-2 cu Coventry.

Dar şi un eşec la Old Trafford n-ar fi deloc un capăt de ţară pentru Spurs şi Ramos. În fond Sir Alex Ferguson e cel mai aureolat antrenor în Cupa Angliei, cu 5 trofee în palmares, în vreme ce spaniolul abia a trecut de prima sa încercare din carieră în prestigioasa FA Cup, prim pas pe care, să nu uităm, mai celebrul Rafa Benitez îl călca strâmb cu Liverpool acum câţiva ani, pierzând la „buturuga mică” Burnley. Se poate uşor spune că Tottenham şi Ramos n-au cu adevărat prea multe de pierdut, ci totul de câştigat.

În fond Ramos a calificat-o pe Spurs într-un ultim act în care nord-londonezii nu mai pătrunseseră din 2001, pe-atunci fiind învinşi cu 2-1 de Blackburn în finala aceleiaşi League Cup. Ar trebui să dăm timpul înapoi în 1999, când, cu scoţianul Graham la timonă, Tottenham câştiga Cupa Ligii graţie capului din plonjon al danezului Nielsen, în minutele de prelungire: 1-0 cu Leicester. Dar cum fanii lui Spurs nu l-au avut niciodată la inimă pe Graham, care o antrenase cu succes, ani în şir, pe rivala Arsenal, s-ar putea spune că Juande Ramos câştigă deja rapid teren în sufletele încercaţilor simpatizanţi de la White Hart Lane.

Anul trecut, Tottenham ieşea din Cupa Angliei în faţa lui Chelsea. Mourinho nu s-a oprit decât cu mâinile pe trofeu. Anul acesta, Tottenham poate să blesteme din nou tragerea la sorţi. O deplasare la Manchester United. În ultimii 33 de ani, finalele au avut invariabil una dintre următoarele grupări între protagoniste: Arsenal, Liverpool, Everton şi nişte anumite Chelsea, Manchester United şi… Tottenham. Cu alte cuvinte, s-ar putea specula că învingătoarea de pe Old Trafford ar putea ajunge foarte departe. Aşa zice istoria recentă…        

Etichete: , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: